ÎCCJ, Decizia nr. 75/2015
ÎCCJ, Decizia nr. 75/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra contestației
de față;
Din actele dosarului
constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 476 din data de 20
mai 2014 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC U.
SRL împotriva Rezoluției nr. 610/P/2013 din data de 15 noiembrie 2013 a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire
penală și criminalistică.
Pentru a pronunța
această hotărâre instanța de fond a reținut că din analiza materialului
probator nu au putut fi identificate, în ceea ce-i privește pe intimați, acte
de conduită contrare atribuțiilor de serviciu.
În concluzie instanța
de fond a constatat că simpla nemulțumire subiectivă a persoanei pretins
defavorizate printr-o soluție nu poate constitui o premisă pentru angajarea
răspunderii penale a magistraților, în lipsa oricăror alte indicii care să
contureze existența unui raport juridic de drept penal, indicii care nu se
regăsesc în prezenta cauză.
Împotriva acestei
sentințe, la data de 4 iulie 2014 petenta SC U. SRL a formulat contestație,
cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți, completul de 5 judecători, la
data de 11 mai 2015, termenul de judecată fiind fixat pentru data de 15 iunie
2015.
Examinând cererea de
apel, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, Înalta Curte,
completul de 5 judecători, constată că este inadmisibilă și va fi respinsă
pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Dând eficiență
principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită,
privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum
și a celui la liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea
fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea
procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru
persoane aflate în situații identice.
Revine așadar, părții
interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii
procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control
judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit
dispozițiilor din Partea specială, Titlul I Capitolul VII și titlul III,
Capitolul III C. proc. pen. admisibilitatea căii de atac a contestației este
condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual
penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse
examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere
reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art.
341 alin. (8) C. proc. pen. "Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre
soluțiile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d)
este definitivă."
Totodată, se reține
că, în conformitate cu prevederile art. 278
1
pct. 10 C. proc. pen.
anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 "Hotărârea
judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă".
În prezenta cauză,
completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost
sesizat cu contestația declarată de către contestatoarea SC U. SRL, împotriva
unei hotărâri definitive, respectiv Sentința penală nr. 476 din data de 20 mai
2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în
Dosarul nr. 135/1/2014.
Or, recunoașterea
unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual
penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest
motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de cele
menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 421 alin.
(1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă,
contestația formulată de contestatoarea SC U. SRL împotriva Sentinței penale
nr. 476 din data de 20 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 135/1/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea SC U. SRL împotriva
Sentinței penale nr. 476 din data de 20 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 135/1/2014.
Obligă contestatoarea
la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 15 iunie 2015.
Procesat
de GGC - NN