ÎCCJ, Decizia nr. 75/2015

Asupra contestației de față; Din actele dosarului constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 476 din data de 20 mai 2014 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC U. SRL împotriva Rezoluției nr. 610/P/2013 din data de 15 noiembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că din analiza materialului probator nu au putut fi identificate, în ceea ce-i privește pe intimați, acte de conduită contrare atribuțiilor de serviciu. În concluzie instanța de fond a constatat că simpla nemulțumire subiectivă a persoanei pretins defavorizate printr-o soluție nu poate constitui o premisă pentru angajarea răspunderii penale a magistraților, în lipsa oricăror alte indicii care să contureze existența unui raport juridic de drept penal, indicii care nu se regăsesc în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe, la data de 4 iulie 2014 petenta SC U. SRL a formulat contestație, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți, completul de 5 judecători, la data de 11 mai 2015, termenul de judecată fiind fixat pentru data de 15 iunie 2015. Examinând cererea de apel, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că este inadmisibilă și va fi respinsă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui la liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice. Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul I Capitolul VII și titlul III, Capitolul III C. proc. pen. admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Astfel, potrivit art. 341 alin. (8) C. proc. pen. "Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă." Totodată, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 278 1 pct. 10 C. proc. pen.

anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 "Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă". În prezenta cauză, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat cu contestația declarată de către contestatoarea SC U. SRL, împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Sentința penală nr. 476 din data de 20 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 135/1/2014. Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea SC U. SRL împotriva Sentinței penale nr. 476 din data de 20 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 135/1/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea SC U. SRL împotriva Sentinței penale nr. 476 din data de 20 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 135/1/2014. Obligă contestatoarea la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 iunie 2015. Procesat de GGC - NN