ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2540/2017

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea depusă la data de 24 iunie 2016, în Dosarul nr. x/2014, înregistrat pe rolul Înaltei de Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, petentul (recurentul-reclamant) A. a solicitat acordarea unui ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, stabilită în sarcina sa pentru soluționarea recursului declarat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 1402 din 21 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din data de 29 iunie 2016, Înalta Curte a respins cererea formulată de petentul A. privind ajutorul public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei încheieri, a formulat contestație în anulare petentul A..

Prin încheierea din data de 21 februarie 2017, Înalta Curte a trimis cauza spre repartizare aleatorie pentru a fi înregistrată contestație în anulare, constatând că, în mod eronat, cererea petentului a fost calificată cerere de reexaminare formulată în temeiul art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 și înaintată completului imediat următor, în condițiile în care partea a declarat expres că formulează contestație în anulare împotriva încheierii din 29 iunie 2016, indicând ca temei legal, dispozițiile art. 503 și art. 506 C. proc. civ.

După repartizarea aleatorie a Dosarului nr. x/2014, cauza având ca obiect "contestație în anulare" a fost înregistrată pe rolul Completului nr. 6, care prin rezoluția din 16 martie 2017, a fixat termen de judecată la data de 3 mai 2017, cu citarea părților.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. xx/108/2014/a1, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Ineu, a formulat contestație în anulare împotriva încheierii din 29 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, invocând dispozițiile art. 503 alin. (1) și alin. (2) pct. 4 și art. 506 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea cererii de ajutor public judiciar, motivat, în esență, de faptul că, prin legislația în vigoare, se îngrădește dreptul justițiabilului de a beneficia de scutire de plata taxei de timbru.

Legal citat, intimatul Consiliul Local Ineu nu a depus întâmpinare în cauză.

Prin încheierea din data de 3 mai 2017, Înalta Curte a suspendat judecarea contestației în anulare, pentru lipsa părților.

La termenul de judecată din 20 septembrie 2017, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei în urma admiterii cererii formulate de contestatorul A. de redeschidere a judecății, conform art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Examinând încheierea contestată, prin prisma criticilor formulate, în raport cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform dispozițiilor art. 503 alin. (1) și alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., invocate de contestator:

"(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare, atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc. judecata.

(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: (...)

Pentru a promova contestație în anulare se cere, pe de o parte, ca hotărârea atacată să fie definitivă, iar, pe de altă parte, se cere ca motivul pe care se sprijină această cale de atac să nu fi putut fi invocat prin intermediul căilor ordinare de atac.

Obiectul contestației diferă în funcție de motivele invocate în susținerea acesteia. În toate cazurile, obiectul contestației îl formează hotărâri judecătorești definitive. În cazul motivului relativ la nelegala citare, obiectul contestației îl formează orice hotărâri definitive (cu condiționările impuse de art. 504 C. proc. civ.), în timp ce în cazul celorlalte motive, obiectul contestației îl reprezintă numai hotărârile instanțelor de recurs sau de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

Obiectul contestației deduse judecății îl constituie încheierea din 29 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., încheierea fiind dată cu drept de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicare.

Potrivit art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă:

"(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.

(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.

(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă."

Din cuprinsul textului de lege menționat, Înalta Curte constată că obiectul contestației deduse judecății îl constituie o încheiere prin care a fost respinsă o cerere de ajutor public judiciar, formulată în temeiul art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, împotriva căreia, partea interesată poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, potrivit art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008.

Întrucât obiectul contestației pendinte îl formează o încheiere judecătorească nedefinitivă, pronunțată în soluționarea unei cereri de ajutor public judiciar, reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare pentru niciunul din cele două motive invocate.

Astfel, pentru motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât nu este îndeplinită condiția ca încheierea atacată să fie definitivă, iar pentru cel de-al doilea motiv prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 4, întrucât nu este atacată o hotărâre pronunțată în recurs.

Pentru considerentele arătate, în cauză nefiind întrunite condițiile impuse de art. 503 alin. (1) și alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., care fundamentează admisibilitatea contestației, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 29 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM