ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 168/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 01.09.2016, sub nr. de dosar x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 3.000.000 euro, în echivalent în RON la data plății, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 296 de zile, petrecută în arest preventiv, în mod nelegal, precum și pentru perioada ulterioară, din 07.01.2011 până în 21.03.2014, petrecută sub măsura preventivă a controlului judiciar.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 539 și urm. C. proc. pen.

Prin Sentința nr. 58 din 20 ianuarie 2017 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte acțiunea; a obligat pârâtul la plata, către reclamant, a sumei de 10000 euro, echivalent în RON la data plății efective, reprezentând daune morale și la plata sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Prin Decizia nr. 391/A din 17 aprilie 2018 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinței; a admis apelul pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și al intimatului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; a schimbat în tot sentința în sensul că a respins cererea de chemare în judecată; a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., arătând că hotărârea prin care s-a dispus achitarea sa a fost pronunțată la data de 06.04.2016, cu mult înainte de adoptarea deciziei în interesul legii nr. 15/18.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu este incidentă în prezenta cauză.

Recurentul-reclamant a mai arătat că din temeiurile ce au stat la baza achitării sale, respectiv art. 16 lit. c) C. proc. pen. (nu există probe că persoana a săvârșit infracțiunea) și art. 16 lit. b) C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege) rezultă că măsura arestării a fost nelegală, sens în care în mod greșit instanța de apel a reținut că nu a rezultat caracterul nelegal al arestării, pronunțând astfel o hotărâre neconformă legii.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

În cauză, Decizia nr. 391/A/17.04.2018 a Curții de Apel București este dată în apel, în soluționarea unui litigiu având ca obiect solicitarea de despăgubiri pentru prejudicii create prin erori judiciare, respectiv arestarea nelegală a recurentului-reclamant pentru perioada indicată în cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile art. 539 și urm. C. proc. pen.

Or, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2016, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 1 ianuarie 2019 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."

Chiar dacă prin Decizia nr. 369/30.05.2017 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582/20.07.2017) textul legal anterior citat a fost declarat neconstituțional, neconstituționalitatea a fost constatată exclusiv în raport de criteriul valoric ce limita exercitarea căii extraordinare de atac a recursului, iar nu în funcție de materia în care s-a pronunțat hotărârea respectivă.

Astfel, potrivit considerentelor acestei decizii, s-a reținut că "(...) sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013".

Chiar dacă în dispozitivul hotărârii s-a menționat calea de atac a recursului, se reține că potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", iar alin. (2) al aceluiași articol statuează că "Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are nici un efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege."

Textul legal consacră regula conform căreia aprecierea asupra admisibilității căii de atac se realizează funcție de reglementările legale specifice în vigoare, iar nu în raport de mențiunile din dispozitiv, sens în care hotărârea supusă recursului nu are deschisă această cale de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 391/A din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva Deciziei nr. 391/A din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul ales în București, și cu intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu sediul în București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV