ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1413/2021

Ședința publică din data de 17 iunie 2021

Asupra cererii de revizuire deduse judecății, reține următoarele:

Prin decizia nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Obiectul dosarului nr. x/2020 îl reprezintă contestația la executare, formulată de contestatorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimata A., prin care a solicitat suspendarea executării silite începute de către BEJ B. în dosarul de executare nr. 1524/2019, până la soluționarea contestației, admiterea excepției prescripției dreptului de a obține executarea silită, anularea somației și a tuturor actelor emise de BEJ B. în prezentul dosar de executare, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite, întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia, potrivit dispozițiilor art. 723 și urm. C. proc. civ.

2.1. Motivele cererii

Prin cererea de revizuire, înregistrată la 20 mai 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunțată de această instanță, în dosarul nr. x/2020, invocând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, pronunțată de instanța supremă, în dosarul nr. x/2020.

Revizuenta a arătat în motivare că, prin decizia nr. 861 din 14 aprilie 2021, a fost soluționat un conflict de competență identic, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu pârâta C., fiind stabilită în favoarea Judecătoriei Sector 5 București, iar prin decizia supusă revizuirii, competența de soluționare a litigiului având ca obiect contestație la executare, referitor la care aceleași instanțe au dispus declinări reciproce, respectiv Judecătoria Alba Iulia și Judecătoria Sector 5 București, a fost stabilită în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Învederează că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., temei de drept al prezentei cereri de revizuire, sunt aplicabile și în ipoteza încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, iar, potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul prevăzut la alin. (1) pct. 8 al art. 509 din același act normativ, sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Revizuenta a susținut că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, respectiv existența unor hotărâri judecătorești definitive potrivnice; hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Ca situație de fapt a învederat că sunt 52 creditori urmăritori, judecători în cadrul Curții de Apel Cluj, benficiari ai creanțelor bănești de natură salarială identice, datorate pentru aceeași perioadă de timp, stabilite prin hotărâri judecătorești comune, pentru realizarea cărora a fost începută executarea silită. Ministerul Justiției a promovat 52 contestații la executare, corespunzător dosarelor de executare inițiale individuale, anterior măsurii conexării dispuse de executorul judecătoresc, dosare ce au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, care a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Revizuenta a arătat că, pentru a fi incidente dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ. nu este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care are legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, astfel încât aceasta din urmă să nu poată fi contrazisă.

Revizuenta a solicitat ca, în rejudecarea conflictului negativ de competență, să se constate că litigiul revine spre soluționare Judecătoriei Sector 5 București, în raport de dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. și 651 alin. (1) din același act normativ.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (4) teza finală, art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Analiza admisibilității revizuirii

Înalta Curte reține că, în speță, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta solicită anularea deciziei civile nr. 904 din 20 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2020, invocând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, pronunțată de instanța supremă, în dosarul nr. x/2020.

Se constată că ambele hotărâri sunt pronunțate în dosare prin care au fost soluționate conflictele de competență între Judecătoria Alba Iulia și Judecătoria Sector 5 București, cu privire la contestații la executare, formulate împotriva executării silite de către contestatorul debitor Ministerul Justiției.

Revizuenta pretinde că decizia a cărei anulare se solicită încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei pronunțată anterior într-o cauză similară și arată că, în speță, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate cerute de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată în art. 430 C. proc. civ., astfel:,,(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre".

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, atât în ceea ce privește efectul negativ, cât și cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 431 C. proc. civ.

Potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., "Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

În acest mod legiuitorul a consacrat în mod explicit, in terminis, pe plan normativ și efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecății în mod incidental și dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părți (res iudicata pro veritate habetur).

Într-o astfel de situație, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat presupune existența unui proces în desfășurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanței.

Înalta Curte reține că, în speță, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece revizuenta nu a figurat în calitate de parte în dosarul în care a fost pronunțată decizia pretins contrară, iar judecata a purtat în privința drepturilor, chiar dacă similare, aparținând altor persoane fizice, fiind fără relevanță că debitorul executat silit este același, respectiv Ministerul Justiției, ori că instanțele aflate în conflict sunt aceleași.

Hotărârea în raport de care revizuenta invocă încălcarea autorității de lucru judecat, decizia nr. 861 din 14 aprilie 2021, reprezintă, în realitate, o decizie de practică judiciară, iar împrejurarea că prin această hotărâre a fost adoptată o soluție diferită celei pronunțate prin hotărârea atacată, nu se circumscrie cazului de revizuire invocat, fiind cel mult o chestiune ce ar putea face obiect al unui recurs în interesul legii, iar nu obiect al căii extraordinare de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată revizuenta A. împotriva deciziei nr. 907 din 20 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, formulată de revizuenta A..

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2021.