ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2205/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin încheierea nr. 352 din 15 martie 2011, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active a reclamantei SC T.P. SRL, excepție invocată de pârâta Banca C.R., instanța reținând în esență că în polița de asigurare din 27 august 2008 sunt prevăzute expres părțile contractului de asigurare încheiat, respectiv reclamanta SC T.P. SRL în calitate de asigurat, pârâta Banca C.R.

în calitate de asigurător și Banca O.T.P., sucursala O. în calitate de beneficiar, că reclamanta este beneficiara a două credite de investiție a căror garanție este gaj asupra două mijloace fixe reprezentând mașini de ascuțit și rectificat scule, asigurate conform poliței de asigurare din data de 27 august 2008, polița fiind cesionată în favoarea Băncii O.T.P., sucursala O. și înscrisă în A.E.G.R.M., că potrivit adresei din 31 iulie 2009 al Băncii O.T.P., sucursala O. acordarea de despăgubiri de către pârâtă, ca urmare a clauzelor din contractele de credit încheiate, poate fi efectuată doar cu acordul beneficiarului Banca O.T.P., sucursala O. și doar în conturile specificate de beneficiar, reclamanta prevalându-se de clauzele contractului de credit încheiat între reclamantă și Banca O.T.P., sucursala O. conform cărora în cazul pieirii sau distrugerii bunurilor ce constituie garanția plății, eventualele sume obținute cu titlu de despăgubire vor fi virate în contul reclamantei deschis la Banca O.T.P., sucursala O., urmând ca prin aceste sume să fie stinsă sau compensată obligația de plată a ratelor contractuale, aspect confirmat și de către Banca O.T.P., sucursala O. prin adresa din 7 martie 2011. A considerat instanța de fond că prin inserarea unui beneficiar al primei de asigurare,

reclamanta nu și-a pierdut dreptul de a solicita plata unor despăgubiri în contul bunului asigurat, neexistând nici o dovadă în acest sens, din contră, conform mențiunilor adresei din 7 martie 2011, reclamanta având obligația de a vira suma rezultată din despăgubirea ce s-ar acorda în baza poliței de asigurare din 27 auigust 2008, într-un cont IBAN în euro/RON deschis la Banca O.T.P., sucursala O., reprezentând stabilirea unui beneficiar al poliței de asigurare, ca și în cazul de față, reprezentând o stipulație pentru altul, în cadrul acesteia, creditorul stipulației, reclamata SC T.P. SRL putând solicita debitorului obligației Banca C.R. executarea obligației asumate față de terțul beneficiar.

Prin sentința din 7 februarie 2012, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC T.P. SRL în contradictoriu cu pârâta Banca C.R. precum și cererea de intervenție formulată de pârâta Banca C.R. în contradictoriu cu intervenientul principal Banca O.T.P., sucursala O. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a reclamantei SC T.P. SRL, excepție invocată de pârâta Banca C.R., că prin încheierea din 15 martie 2011 a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active a reclamantei SC T.P. SRL.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța în baza probelor administrate în cauză a reținut în esență și în raport de art. 6.2.4 din Condițiile generale de asigurare că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale care o obligau să păstreze bunul avariat pentru a permite angajaților pârâtei să evalueze paguba, iar mașinile de ascuțit asupra cărora în polițele de asigurare s-a inserat clauze de cesiune în favoarea Banca O.T.P., sucursala O. erau găsite în stare de funcțiune. Instanța de fond nu a putut reține apărarea reclamantei în sensul că utilajul avariat nu există un astfel de utilaj în evidența contabilă a societății reclamante, din înscrisuri chiar cele întocmite de reclamantă și comunicate către Banca O.T.P.

rezultând că s-a încheiat poliță de asigurare pentru utilajele din data de 19 noiembrie 2004 și din data de 4 august 2006. Respingând acțiunea reclamantei față de pârâtă, instanța a dispus și respingerea ca lipsită de obiect și a cererii formulată de pârâta Banca C.R. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta SC T.P. SRL Oradea, solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii precizate, cu cheltuieli de judecată, precum și pârâta Banca C.R., solicitând schimbarea în tot a încheierii din 15 martie 2011, precum și a sentinței din 7 februarie 2012, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului său, reclamanta SC T.P. SRL a invocat greșita interpretare de către instanța de fond a probatoriului administrat raportat la clauzele contractului de asigurare. Apelanta Banca C.R., în motivarea apelului său arată că reclamanta și-a dovedit interesul în promovarea prezentei acțiuni, dar nu și dreptul și calitatea procesuală activă, prin adresele din 31 iulie 2009 și din 7 martie 2011, dovedindu-se dreptul Banca O.T.P., sucursala O. de a solicita despăgubirea, aceasta fiind titulara indemnizației de asigurare. Curtea de Apel Oradea, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 65 din 12 septembrie 2012, a respins ca nefondat, apelul reclamantei și a admis apelul pârâtei, a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea ca fiind formulată de o parte fără calitate procesuală activă, apelanta reclamantă fiind obligată să plătească apelantei pârâte 4,15 RON cheltuieli de judecată în apel.

În fundamentarea acestei decizii instanța de apel a reținut, în esență, că reclamanta nu este nici beneficiarul, nici cesionarul asigurării, aceasta neavând calitatea procesuală activă de a formula acțiune în despăgubiri, întemeiată pe această poliță, împotriva asigurătorului, transferând acest drept în favoarea Băncii O.T.P., sucursala O. A mai reținut instanța de apel că, referitor la calitățile de intervenient al pârâtei Banca C.R. și de intervenient principal al Băncii O.T.P., sucursala O., aceste părți au doar calitate de pârâte, neexistând la dosar nici o cerere de intervenție. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC T.P. SRL solicitând admiterea recursului declarat, respingerea excepției lipsei calității procesuale active, casarea hotărârii atacate cu trimiterea dosarului la instanța de apel în vedere judecării în fond a apelului, cu cheltuieli de judecată.

Recurenta reclamantă formulează o singură critică pe care și-o subsumează motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reproșând instanței de apel interpretarea și aplicarea greșită a legii în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active.

În argumentarea acestei critici recurenta reclamantă arată că prin cesionarea poliței nu și-a pierdut calitatea de parte contractantă în raportul de asigurare stabilit prin încheierea poliței, având în continuare calitatea de „asigurat”, prin cesionare fiind cedată doar calitatea sa de „beneficiar” al asigurării, că în conformitate cu contractul de credit încheiat cu Banca O.T.P., bunurile asigurate au fost constituite ca și garanții pentru garantarea restituirii creditului garantat iar polița de asigurare a fost cesionată în conformitate cu prevederile contractului de credit pentru ca banca să fie sigură de achitarea ratelor și în cazul pieririi bunurilor gajate și în cazul producerii unui eveniment asigurat, instanța de apel limitându-se la analizarea superficială a mențiunii de cesiune inserate pe polița de asigurare fără a verifica motivele și condițiile cesiunii, prevăzute în contractul de creditare încheiat cu unitatea bancară.

Consideră recurenta reclamantă că, în condițiile în care, în calitate de persoană asigurată a achitat primele de asigurare, este cel puțin ciudată susținerea instanței conform căreia în cazul producerii unui eveniment asigurat, aceasta nu are calitatea procesuală activat să solicite achitarea despăgubirilor aferente, că dacă s-ar accepta poziția pârâtei adoptată și de instanța de apel, ar însemna ca toate demersurile pentru achitarea despăgubirilor trebuiau efectuate de către unitatea bancară, beneficiară a asigurărilor, deși aceasta nu deține în mod direct nicio informație cu privire la evenimentul asigurat.

Recurenta reclamantă subliniază că întreaga procedură de deschidere și administrare a dosarului de daune a fost efectuată de către recurentă și societatea de asigurare, iar pârâta nu a invocat niciodată că aceste proceduri ar fi trebuit să fie întreprinse de către unitatea bancară, beneficiar al asigurării, că până la achitarea despăgubirilor este nevoită să achite ratele contractuale către Banca O.T.P., deși s-a produs un eveniment asigurat prin polița de asigurare încheiată de către recurentă a căror prime de asigurare au fost achitate tot de către noi. Recurenta apreciază că prin admiterea excepției au fost lezate drepturile sale dobândite prin încheierea poliței de asigurare existând riscul creării unui precedent periculos care să permită societăților să se sustragă de la achitarea obligațiilor asumate prin contractele de asigurare.

Prin întâmpinarea formulată intimata pârâtă Banca C.R. a invocat excepția nulității recursului în raport de art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. iar, în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Excepția nulității recursului nu este întemeiată față de existența criticii de nelegalitate, ce vizează greșita aplicare și interpretare a legii de către instanța de apel în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active, singura dealtfel formulată în cadrul cererii de recurs, întemeiată pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Înalta Curte, examinând decizia recurată prin prisma criticii formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta. Prin cesionarea poliței din 27 august 2008 calitatea de beneficiar al poliței s-a transmis Banca O.T.P., sucursala Oradea, singura în măsură de a solicita și prin plata despăgubirii.

Instanța de apel nu a negat existența în cauză a interesului recurentei-reclamante, dar din perspectiva calității sale de pârâte în cadrul raportului de asigurare care însă nu-i conferă dreptul de a fi despăgubită întrucât nu are calitatea de beneficiar al poliței de asigurare, nici cea de cesionar al acesteia. Așadar excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a primit o judicioasă dezlegare, instanța de apel stabilind cadrul procesual al cauzei cu interpretarea și aplicarea corectă a raporturilor juridice existente între părțile în litigiu. În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, constatând că decizia recurata nu este susceptibilă de a fi cenzurată din perspectiva criticii formulate, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă SC T.P. SRL împotriva deciziei nr. 65/C/A din 12 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2013.