ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4439/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin încheierea pronunțată la data de 06.11.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea contestației formulate de contestatorul, A. împotriva Rezoluției din 23.06.2017, dispusă de intimata, Inspecția Judiciară în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu și cu intimații, B., C. și D..

Prin cererea înregistrată la dosar la data de 05.05.2020, contestatorul a formulat cerere de reluare a judecății, susținând că redeschiderea judecării cauzei este justificată de "apărările, cererile și excepțiile ce au fost invocate instanței, prin chiar cererea formulată și transmisă electronic, la data de 06.11.2019, pentru termenul dosarului nr. x/2018, la ora 11:52 (cu ședință programată de la ora 12:00), cereri, excepții și apărări, asupra cărora rezultă că instanța, a și omis a se mai pronunța și a le analiza, în raport cu procedura și legalitatea impunerii condiției, de a se indica, de către contestator, adresa de domiciliu, a intimatei B., ca și în raport de declararea și concluzia trasă, în sensul că, prin neîndeplinirea acestei condiții, desfășurarea normală a procesului, ar fi și obstrucționată, chiar de către contestator.

Prin încheierea din data de 24 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului formulată de contestatorul A..

Cererea de recurs

Împotriva acestei Încheieri, recurentul-reclamant a formulat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii, cu dispunerea repuneriii pe rol și a continuării judecării cauzei dosarului nr. x/2018, pe rolul Curții de Apel București, în mod procedural.

În susținerea motivelor de recurs, recurentul reclamant a susținut, printre altele, că încheierea criticată nu a fost motivată menționând în acest sens că există doar o referire și o trimitere nejustificată ulterior la anumite paragrafe, din practica CEDO, fără nicio justificare și fără a "se dovedi, respectarea condiției de legală formă a motivării, cerută de art. 1341 alin. (2) din ROI".

Decizia instanței de recurs

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent și cu apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Criticile aduse încheierii recurate sunt nefondate.

Instanța a analizat solicitările părții, ocazie cu care a reținut că "reclamantul nu s-a conformat obligației instanței de a indica adresa de domiciliu a intimatei, B., în condițiile în care pentru termenul din 23.01.2019 din procesul-verbal de înmânare rezultă că actul de procedură nu a putut fi înmânat întrucât destinatarul "nu mai locuiește la adresa",

În conformitate cu dispozițiile art. 194 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde " numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar al reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile îl posedă ori li s-a atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 167 alin. (1) din C. proc. civ., reclamantul avea obligația să învedereze, motivat, că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat, potrivit legii.

În concluzie, se reține că instanța a analizat aspectele invocate de recurentul reclamant în cerere, soluția respingerii acțiunii fiind argumentată în mod clar și explicit, neputând fi vorba de o eventuală netemeinicie a încheierii recurate.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii din 24 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2020.