ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 140/08.06.2017 a Judecătoriei Huși, între altele, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul A. din infracțiunea de contrabandă calificată, faptă prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată, în infracțiunea de contrabandă în formă simplă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 modificată, formulată de inculpatul A.

În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de contrabandă în formă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiind aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, iar, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 65 raportat la art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen..(1969) coroborat cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 311 pronunțată de Judecătoria Huși la data de 25.10.2013 în Dosarul nr. x/244/2013, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.11.2013 și dispune executarea acesteia de către inculpat.

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen. (1969) coroborat cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, s-a cumulat pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 311 pronunțată de Judecătoria Huși la data de 25.10.2013 în Dosarul nr. x/244/2013, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.11.2013, cu pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită în sarcina inculpatului A. în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa finală de 5 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, fiind aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale de 5 ani și 6 luni închisoare, și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 65 raportat la art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 19 și 25 C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 1357 și urm. C. civ., a fost admisă acțiunea civilă promovată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și obligă pe inculpați în solidar la plata către partea civilă a sumei de 3.067 RON, reprezentând restul nerecuperat din prejudiciul de 7.067 de RON cauzat împreună de cei trei inculpați (taxe vamale, accize și TVA), precum și la plata accesoriilor acestei sume (majorări de întârziere, dobânzi și penalități) calculate de la data săvârșirii faptei (01.09.2015) până la data plății efective.

A fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a sumei de 156 de RON, reprezentând prejudiciul cauzat de inculpat în mod individual (taxe vamale, accize și TVA), precum și la plata accesoriilor acestei sume (majorări de întârziere, dobânzi și penalități) calculate de la data săvârșirii faptei (01.09.2015) până la data plății efective.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus menținerea, până la repararea integrală a prejudiciului cauzat părții civile, a sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din 11.09.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși asupra următoarelor sumelor de 51 de RON românești și 250 de RON moldovenești, ridicați de la inculpatul A., sume consemnate la dispoziția Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși la Agenția Huși a SC B. SA în ceea ce privește sumele în RON românești și la C. SA în ceea ce privește suma în RON moldovenești.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea a următoarelor cantități de țigări, toate aflate în camera de corpuri delicte a Poliției municipiului Huși: 8 pachete cu țigări marca R., cu timbru de acciză Republica Moldova, 2 pachete de țigări marca S., cu timbru de acciză Republica Moldova, 18 țigarete marca S. aflate într-un pachet cu timbru de acciză Republica Moldova, 9 pachete țigări marca Ș., cu timbru de acciză Republica Moldova, 9 pachete țigări marca T., cu timbru de acciză Republica Moldova, 2 pachete cu țigări marca Ț., fără timbru de acciză, 14 țigarete marca Ț. aflate într-un pachet fără timbru de acciză, 1 pachet țigări U., fără timbru de acciză, 2 pachete țigări marca R., cu timbru de acciză Republica Moldova, 2 țigarete marca V. aflate într-un pachet cu timbru acciză Republica Moldova.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3500 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (3.000 de RON în cursul urmăririi penale și 500 de RON în cursul judecății).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că, prin Rechizitoriul nr. x/2015 din 26.02.2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, între alții, a inculpatului A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 44 alin. (1) și (2) C. pen., reținându-se că, la 28 aprilie 2015, numitul D. a sesizat organele de poliție prin despre faptul că inculpatul E. face contrabandă, transportând țigări cu bicicleta, țigări ce au fost aduse de un cetățean moldovean cu mașina. Din cercetările efectuate a rezultat că, începând cu luna august 2014, inculpatul E. a efectuat mai mult deplasări în Republica Moldova și astfel l-a cunoscut pe inculpatul A., cetățean cu dublă cetățenie, română și moldovenească, despre care a aflat că introduce țigări pe teritoriul României prin ascunderea de la controlul vamal, țigări pe care ulterior le comercializa pe raza localității Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui.

Între cei doi s-a realizat o înțelegere, potrivit căreia inculpatul A. urma să introducă țigări, diferite mărci, de proveniență Republica Moldova, prin eludarea controlului vamal, pe care să le depoziteze temporar la locuința inculpatei F., de unde inculpatul E. urma să le preia și să le comercializeze, iar sumele de bani obținute sa le împartă între ei. Banii ce i se cuveneau lui A., respectiv suma de 8 RON pentru fiecare pachet de țigări, indiferent de marcă, erau lăsați, conform aceleiași înțelegeri, tot la locuința inculpatei F. De asemenea, între cei doi aveau loc și întâlniri directe, stabilite în prealabil telefonic, pe raza loc. Râșești și mun. Huși, în vederea preluării cantităților de țigări și predării banilor de către E..

În aceeași perioadă, inculpatul A. a avut același tip de înțelegere și cu inculpata F., pe care o cunoștea din primăvara anului 2014 și care, pe lângă faptul că depozita țigările introduse prin contrabandă de inculpatul A. pentru inculpatul E., comercializa, la rândul ei, către diferite persoane din satul Râșești țigări de contrabandă aduse tot de inculpatul A..

În scopul disimulării activității desfășurate și pentru a nu da de bănuit, cei doi inculpați au convenit ca ori de câte ori inculpatul A. introducea țigări în România să-l contacteze telefonic pe inculpatul E. și să-i comunice "Vino să ne întâlnim" sau "Vino că ți-am adus", iar acesta din urmă înțelegea că țigările au fost lăsate la inculpata F. și poate să meargă să le ridice. Totodată, s-a realizat o înțelegere și cu inculpata F., cu privire la locul în care erau depozitate țigările (o sacoșă prinsă într-un cui pe un perete) și la locul în care inculpatul E. urma să lase banii în situația în care inculpata lipsea de la domiciliu.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada septembrie 2014 - septembrie 2015, inculpatul A. a introducând, în mod repetat, în România, diferite cantități de țigări cu timbru de acciză Republica Moldova sau fără timbru de acciză, pe care le-a comercializat inculpaților E. și F., care, la rândul lor, le-au preluat, le-au depozitat și le-au comercializat către alte persoane ce locuiau în satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui. Din verificările efectuate prin intermediul Centrului Comun de Contact Galați, în perioada august 2014 - septembrie 2015, inculpatul A. a pătruns săptămânal pe teritoriul României, prin Punctul Vamal Albița, cu o frecvență de 2 - 4 ori pe săptămână, cu diferite mijloace de transport. Acesta introducea prin contrabandă, în medie între 6 și 14 pachete de țigări, din mărcile X., S., R., Y., W., T., Z., Ț., V., U. și Ș., având timbre acciză de Republica Moldova sau provenite din magazinele Dutty Free.

Din cercetări a rezultat cantitatea totală de 520 pachete țigări ce a fost introdusă prin contrabandă de către inculpatul A., în perioada mai sus arătată, acestea fiind ulterior comercializate pe raza comunei Drânceni prin intermediul celorlalți doi inculpați, respectiv E. și F.

Țigările erau cumpărate de inculpatul A., fie din Chișinău, Republica Moldova (T. și R.), fie din Leușeni, magazinele Duty Free aflate în PTF Leușeni (Z.), fie din loc. Leușeni (restul mărcilor), după care erau introduse prin eludarea controlului vamal pe teritoriul României.

Activitatea infracțională a fost probată astfel:

În baza mandatului emis de Judecătoria Huși, la data de 08.09.2015 s-a efectuat o percheziție la domiciliul inculpatei F., unde au fost descoperite: 9 pachete cu țigări marca Ș., cu timbru de acciză Republica Moldova, 9 pachete cu țigări marca T. cu timbru de acciză Republica Moldova; 2 pachete cu țigări marca Ț. fără timbru de acciză; 14 țigări într-un pachet cu țigări marca Ț. fără timbru de acciză și 1 pachet cu țigări marca U. fără timbru de acciză.

La data de 08.09.2015, inculpatul A. a fost depistat la ieșirea din Punctul Vamal Albița, venind din Republica Moldova, având asupra sa 9 pachete țigări mărcile S. și R., toate cu timbru acciză Republica Moldova, ascunse asupra sa și în bagaje. La data de 09.09.2015, același inculpat a fost depistat pe drumul public, la ieșirea din punctul de trecere al Frontierei Albița, având asupra sa un pachet de țigări marca S. și un pachet marca R., precum și martorul G., care avea asupra sa tot două pachete de țigări marca R.. Din declarația martorului rezultă că, în dimineața zilei de 09.09.2015, se deplasa cu autoturismul din Republica Moldova, pentru a ajunge în România, iar în Vama Leușeni l-a luat la ocazie pe inculpatul A., care i-a dat cele două pachete de țigări, pentru a i le trece vama, după care urma să i le restituie.

Cu ocazia audierii, inculpatul A. a recunoscut fapta și a declarat că, începând cu luna august 2014 și până în septembrie 2015, a transportat, deținut și comercializat diferite mărci de țigări cu timbru de accize Republica Moldova și din Dutty Free, estimând o cantitate de 400 pachete. Referitor la modalitatea de transport inculpatul a declarat că aproximativ o dată sau de două ori pe săptămână, pe lângă cele două pachete cu țigări la care avea dreptul mai trecea și câte două - trei pachete, fără a le mai declara la vamă, iar de multe ori se folosea de diferite persoane din autovehiculele cu care se deplasa, cărora le încredința câte două pachete, după care le colecta, transporta și depozita la locuința inculpatei, F., sau i le dădea direct inculpatului, E., iar aceștia, la rândul lor, le valorificau la diferite persoane, după care îi achitau contravaloarea acestora.

Cele menționate de inculpatul, A., s-au coroborat cu verificările efectuate la autoritățile din Republica Moldova din care rezultă că acesta călătorea ca pasager al diferitelor autovehicule.

Inculpatul E. a recunoscut săvârșirea faptei, declarând faptul că, din vara anului 2014 și până în luna septembrie 2015, în urma unei înțelegeri avute, a achiziționat țigări de proveniență Republica Moldova de la inculpatul A., în mod direct, precum și prin preluare de la locuința inculpatei F., atât pentru consum propriu, cât și pentru comercializare, cunoscând că acestea provin din contrabandă. Acesta a estimat că a cumpărat de la inculpatul A. în jur de 300 pachete țigări, diferite mărci, cu prețul de 8 RON pachet, pe care ulterior, le-a revândut cu suma de 10 RON pachetul.

Inculpata F. a recunoscut, la rândul ei, fapta comisă, declarând că, începând cu vara anului 2014, a avut o înțelegere cu inculpatul A., conform căreia acesta urmă să introducă prin contrabandă țigări din Republica Moldova, pe care sa le depoziteze la locuința sa. Din țigările aduse, inculpatul A. îi vindea o parte inculpatei, cu sume cuprinse între 4 și 7 RON, iar o parte le depozita la aceasta urmând a fi preluate de inculpatul E., care lăsa inculpatei sumele de bani corespunzătoare cu titlul de preț, aceasta urmând să-i le înmâneze inculpatului A.. Inculpata a estimat că, în toată această perioadă, A. a adus la locuința sa circa 300 de pachete de țigări, aspect contrazis de către martora H., care a declarat că, ea singură, în perioada mai sus arătată, a cumpărat circa 250 pachete de țigări, iar din cercetări rezultă că inculpata, pe lângă faptul că achiziționa țigări și pentru concubinul său, vindea țigări la mai multe persoane.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile suspecților/inculpaților, declarațiile martorilor, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele-verbale de redare a interceptărilor, comunicările autorităților Republicii Moldova, alte acte

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Huși la data de 04.03.2016, sub nr. x/244/2016, iar, prin încheierea din camera de consiliu din 20.05.2016, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului prin care s-a dispus începerea judecății, la interpelarea instanței, inculpatul A. a solicitat, prin apărătorul ales, ca judecata să aibă loc conform dreptului comun, în cursul cercetării judecătorești fiind audiați martorii: I., J., K., L., H. și M.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Din declarația inculpatului E., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că, începând cu luna august 2014, acesta a efectuat mai mult deplasări în Republica Moldova și astfel l-a cunoscut pe inculpatul A., cetățean cu dublă cetățenie, română și moldovenească, despre care a aflat că introduce țigări pe teritoriul României prin ascunderea de la controlul vamal, țigări pe care ulterior le comercializa pe raza localității Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui, precum și că, în perioada august 2014 - septembrie 2015, a achiziționat de la A. în mod direct ori prin intermediul inculpatei F., aproximativ 5 - 6 pachete de țigări pe săptămână, în total cam 300 de pachete de țigări de proveniență Rep. Moldova, diferite mărci, cu prețul de 8 RON, pe care le valorifica la diferite persoane cu prețul de 10 RON.

Inculpatul E. a mai arătat că inculpatul A. aducea țigările din Republica Moldova, iar o parte din ele erau duse la locuința inculpatei F., care, la rândul ei, le vindea la diferite persoane. O parte din țigările lăsate de A. la locuința inculpatei F. erau preluate și comercializate de E., fiind sunat în prealabil de A., care îl anunța că a lăsat țigările. O parte din banii astfel obținuți de inculpații E. și F. erau lăsați inculpatului A. într-o sacoșă, într-un loc stabilit de cei trei la locuința inculpatei F.

Declarația dată de inculpatul E. se coroborează cu declarațiile celorlalți doi inculpați date în cursul urmăririi penale, inculpatul A. recunoscând și regretând inițial faptele astfel cum au fost descrise, însă în fața instanței și-a schimbat atitudinea.

Astfel, din declarația dată de inculpatul A. în cursul urmăririi penale a rezultat că, în perioada august 2014 - septembrie 2015, a trecut cu o frecvență de 3 - 4 ori pe săptămână din Republica Moldova în România, având asupra sa aproximativ 2 - 4 pachete de țigări, uneori 5 sau 7 pachete, marca R. și T. pe care le achiziționa din Chișinău, marca Z. din Duty Free, iar celelalte mărci, X., S. și Vest din Leușeni, țigări pe care le depozita la inculpata F., că, la data de 29.08.2015, a trecut vama Albița în România având asupra sa 7 pachete de țigări, din care i-a dat inculpatului E., cu care s-a întâlnit în curtea inculpatei F., 5 pachete de țigări marca X., iar celelalte două pachete le-a dat inculpatei F.

Cu privire la modalitatea de introducere a țigărilor în România, inculpatul A. a arătat că, de obicei, mergea cu autovehicule de ocazie și întreba în prealabil pasagerii acestora dacă sunt de acord să ia asupra lor câte două pachete de țigări la trecerea prin vamă, după care inculpatul le recupera de la aceștia și le ducea la locuința inculpatei F.. Aceasta și inculpatul E. le vindeau altor persoane, iar o parte din bani erau lăsați inculpatului A. sub o față de masă, astfel cum rezultă din declarația acestuia, dar și din cele date de ceilalți doi inculpați. Aceste aspecte sunt confirmate și de martorul G., care a declarat că, la data de 29.08.2015, a plecat din Republica Moldova în România și a luat la ocazie un bărbat de 50 - 55 de ani, despre care ulterior a aflat de la polițiști că se numește A., bărbat care l-a rugat să țină două pachete de țigări la el cât trec frontiera.

Această activitate infracțională s-a desfășurat în perioada septembrie 2014 - septembrie 2015. Astfel, inculpatul A. a introdus, în mod repetat, în România, diferite cantități de țigări cu timbru de acciză Republica Moldova sau fără timbru de acciză, pe care le-a comercializat inculpaților E. și F., care, la rândul lor, le-au preluat, le-au depozitat și le-au comercializat către alte persoane ce locuiau în satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui.

Faptele astfel descrise au fost recunoscute integral de inculpații E. și F. în fața instanței și sunt confirmate și de declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv D., I., J., H., N., O., M., L., K. și P.

Declarațiile inculpaților și cele ale martorilor menționați se coroborează cu discuțiile rezultate în urma interceptării convorbirilor telefonice ale inculpaților, desfășurate atât între aceștia, cât și cu martorii, în vederea achiziționării de țigări, astfel: convorbirea din ziua de 27.08.2015, ora 11:56:47, dintre E. și A..

Faptul că inculpații foloseau locuința inculpatei F., pentru a depozita țigările și banii rezultați din vânzarea acestora, rezultă și din discuția purtată la 19.07.2015, de inculpatul E. care este contactat de A., în ziua de 03.08.2015, E. cu F.

Toate aceste mijloace de probă se coroborează și cu rezultatele verificărilor efectuate prin intermediul Centrului Comun de Contact Galați, comunicate de acesta organelor de urmărire penală prin adresa din 31.08.2015, din care rezultă că, în perioada august 2014 - septembrie 2015, inculpatul A. a pătruns săptămânal pe teritoriul României, prin Punctul Vamal Albița, cu o frecvență de 2 - 4 ori pe săptămână, cu diferite mijloace de transport. Acesta introducea prin contrabandă, în medie între 6 și 14 pachete de țigări, din mărcile X., S., R., Y., W., T., Z., Ț., V., U. și Ș., având timbre de acciză Republica Moldova sau provenite din magazinele Dutty Free.

Faptele sunt dovedite și de procesele-verbale întocmite în urma efectuării investigațiilor de către secția nr. x Rurală Huși pe raza localității Râșești, Drânceni și Chersăcosu, privind activitatea infracțională a celor trei inculpați, în perioada iulie - septembrie 2015, aflate la dosar, dar și de procesul-verbal întocmit în urma efectuării percheziției la domiciliul inculpatei F. și a planșelor foto atașate la acesta, din care rezultă că au fost descoperite: 9 pachete cu țigări marca Ș., cu timbru de acciză Republica Moldova; 9 pachete cu țigări marca T., cu timbru de acciză Republica Moldova; 2 pachete cu țigări marca Ț., fără timbru de acciză; 14 țigări într-un pachet cu țigări marca Ț., fără timbru de acciză și 1 pachet cu țigări marca U., fără timbru de acciză.

Conform procesului-verbal din 08.09.2015, întocmit de secția nr. x Poliție Rurală Huși, la aceeași dată, inculpatul A. a fost depistat la ieșirea din Punctul Vamal Albița, venind din Republica Moldova, având asupra sa 9 pachete de țigări mărcile S. și R., toate cu timbru acciză Republica Moldova, ascunse asupra sa și în bagaje, iar, din procesul-verbal din 09.09.2015, rezultă că inculpatul A. a fost depistat pe drumul public, la ieșirea din punctul de trecere al Frontierei Albița, având asupra sa un pachet de țigări marca S. și un pachet marca R., precum și martorul G., care avea asupra sa tot două pachete de țigări marca R.. Din declarația martorului rezultă că, în dimineața zilei de 09.09.2015, se deplasa cu autoturismul din Republica Moldova, pentru a ajunge în România, iar în Vama Leușeni l-a luat la ocazie pe inculpatul A., care i-a dat cele două pachete de țigări, pentru a i le trece vama, după care urma să i le restituie.

Toate aceste probe coroborate au dovedit fără dubiu că inculpații desfășurau o activitate infracțională bine organizată, fiecare dintre ei având un rol bine stabilit în prealabil cu ceilalți pentru a asigura reușita. Astfel, inculpatul A. era cel care îi aproviziona pe ceilalți doi inculpați cu țigări de proveniență Republica Moldova, pe care le introducea în România prin vama Albița fără a le declara lucrătorilor din vamă, după care le depozita la locuința inculpatei F.. De aici țigările erau preluate de inculpații E. și F., care le vindeau persoanelor din comuna Drânceni sub prețul pieței, cu 8 - 9 RON pachetul. Inculpații stabiliseră și un loc unde să fie lăsate țigările și banii obținuți în schimbul acestora când F. nu era acasă și anume într-o pungă agățată de perete, respectiv sub o față de masă. O parte din banii obținuți de inculpații E. și F. prin comercializarea țigărilor reprezentau partea lui A. și era lăsată în locul stabilit și anume sub fața de masă.

Pentru aceste motive, instanța a reținut în sarcina inculpatului fapta prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată și nu infracțiunea de contrabandă în formă simplă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 modificată, respingând cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A.

În drept, fapta inculpatului A., care, în perioada august 2014 - septembrie 2015, a transportat și vândut, în mod repetat, țigări de proveniență Rep. Moldova sau Duty Free către inculpații E. și F., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În cauza de față probele administrate au dovedit că inculpații au colaborat între ei pe parcursul desfășurării întregii activități infracționale, fapt relevat mai ales de convorbirile telefonice pe care le-au purtat în mod constant, dar și recunoscut de cei trei inculpați în declarațiile date în cursul urmăririi penale, fiecare dintre ei având un rol bine determinat în desfășurarea acțiunilor, colaborare care a asigurat succesul acestora.

Urmarea imediată a infracțiunilor constă în producerea unei pagube materiale reprezentând prejudiciul suferit de bugetul de stat prin neaccizarea produselor și neîncasarea taxelor vamale.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, neeacizarea produselor și neîncasarea taxelor vamale datorându-se în exclusivitate săvârșirii de către inculpați a infracțiunilor.

Sub aspectul laturii subiective, din analiza materialului probator, s-a reținut că inculpații au acționat cu vinovăție, faptele fiind săvârșite cu intenție directă, prevăzând și urmărind rezultatul faptelor lor, stabilind în prealabil împreună și cu rigurozitate planurile după care urmau să se desfășoare activitățile infracționale.

Instanța a reținut forma continuată a infracțiunilor, inculpații săvârșind în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, statul român, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

La individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv că inculpatul A. are vârsta de 57 ani, este de cetățenie română și moldovenească, are domiciliul în Republica Moldova, studii 8 clase, este căsătorit și agricultor, că, prin Sentința penală nr. 311 din 25.10.2013 pronunțată de Judecătoria Huși în Dosarul nr. x/244/2013, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.11.2013, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni cu aplicarea art. 81 și art. 82 C. pen..(1969, fiind stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, tot pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen..(1969), prin urmare inculpatul nu este la prima faptă de acest fel.

Având în vedere că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de încercare al executării pedepsei menționate, instanța, în baza art. 83 alin. (1) C. pen. (1969) coroborat cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și a dispus executarea acesteia de către inculpat.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași s-a constituit, în termenul legal, parte civilă în cauză cu suma de 7.488 RON, din care 156 RON reprezentând prejudiciul cauzat individual de inculpatul A., suma de 265 RON reprezentând prejudiciul cauzat individual de inculpata F., iar suma de 7.067 RON reprezentând prejudiciul cauzat împreună de cei trei inculpați. Partea civilă a atașat la cererea sa înscrisuri în care a fost descris în amănunt modul de calcul al prejudiciului cauzat de fiecare inculpat în parte și al celui produs de cei trei inculpați împreună.

Având în vedere dispozițiile art. 397 C. proc. pen., repararea pagubei urmând a se realiza potrivit dispozițiilor legii civile în conformitate cu prevederile art. 19 C. proc. pen.

În soluționarea acțiunii civile, instanța a avut în vedere soluția de condamnare pronunțată cu privire la latura penală a cauzei și s-a apreciat că este îndeplinită condiția privitoare la existența prejudiciului. În cazul de față inculpații nu numai că au introdus în mod fraudulos în țară o cantitate de țigări mai mare decât permitea legea fără a mai plăti taxele vamale, dar au și introdus o mare parte din țigările de contrabandă în circuitul comercial, într-un asemenea caz fiind evident că s-a produs o fraudare a bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale, a accizelor și a T.V.A.-ului aferent.

Împotriva sentinței penale sus menționate a formulat apel inculpatul A., precizând că va depune motivele de apel printr-un memoriu separat. În cursul judecății în apel, inculpatul, căruia i-a fost desemnat apărător din oficiu, nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a depus motivele de apel. După ce Curtea i-a acordat un termen pentru a lua legătura cu inculpatul și a formula motivele de apel, în dezbateri, apărătorul inculpatului a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, raportat la modalitatea de comitere a faptei, la cantitatea mică de țigări pe care acesta le-a introdus în țară.

Prin Decizia penală nr. 914 din 04 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., cu obligarea acestuia, potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în cuantum de 360 RON s-a achitat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând să rămână în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (6) teza I C. proc. pen.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, asupra tuturor aspectelor de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 și art. 420 C. proc. pen., Curtea a constatat că prima instanță a procedat în mod temeinic, echitabil și imparțial, la interpretarea, analizarea, și evaluarea tuturor probelor cauzei, inclusiv din perspectiva susținerilor și apărărilor inculpatului, și la explicarea problemelor de drept, într-o manieră convingătoare, susceptibilă a înlătura orice dubiu cu privire la existența faptei, la comiterea acesteia de către inculpat și la vinovăția acestuia.

S-a reținut că, în mod corect, prima instanță a reținut situația de fapt și a analizat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și la împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpatului și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.

Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate în cursul urmăririi penale, Curtea a apreciat că instanța fondului a reținut corect situația de fapt, existând probe certe de vinovăție a inculpatului în comiterea faptei, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție.

Prima instanță a menționat în considerentele sentinței penale apelate atât mijloacele de probă pe care le-a avut în vedere la reținerea ansamblului factual, unele dintre acestea fiind menționate și în actul de sesizare a instanței, cât și argumentele și procesul de evaluare a situației de fapt imputate inculpatului, și chiar dacă nu a făcut-o în mod expres, rezultă din maniera de argumentare, care anume mijloace de probă și din ce motiv acestea au servit la reținerea situației de fapt.

Fără a relua probele pe care instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pronunțată, Curtea a constatat că probatoriul administrat în cauză este suficient de concludent sub aspectul activității concrete reținute în sarcina inculpatului, probatoriul a fost corect și complet evaluat, iar încadrarea juridică este cea legală și corespunzătoare activității desfășurate de inculpatul A..

Curtea a apreciat că individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului pedepsei și modalității de executare, s-a făcut în mod temeinic de către instanța de fond care a ținut cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (1969), dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei, fără însă a se prevala de procedura simplificată.

De asemenea, Curtea a reținut că, din fișa de cazier a inculpatului, rezultă că, prin Sentința penală nr. 311 din 25.10.2013 pronunțată de Judecătoria Huși în Dosarul nr. x/244/2013, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.11.2013, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni cu aplicarea art. 81 și art. 82 C. pen. (1969), fiind stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, tot pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, inculpatul nefiind la prima faptă de acest fel.

Având în vedere că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei menționate, în mod corect prima instanță a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare și executarea acesteia de către inculpat.

Chiar dacă volumul țigaretelor care au făcut obiectul activității de contrabandă nu este unul însemnat, esențială este atitudinea de temeritate cu care inculpatul a acționat, după contactul anterior cu legea penală, în domeniul acelorași valori sociale lezate, și după clemența acordată de organele judiciare odată cu soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei anterioare, aplicată pentru o faptă similară, astfel că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului și ca efect reducerea pedepsei aplicate acestuia de instanța de fond, doar prin acest cuantum de pedeapsă rezultantă putându-se atinge scopul educativ al pedepsei, mai ales în condițiile în care apelantul nu a făcut dovada, nici măcar în faza apelului, a achitării totale, sau măcar parțiale, a prejudiciului, care are o valoare substanțială.

Doar sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultate aplicate inculpatului, respectiv suspendarea executării sub supraveghere, prevăzută de art. 861 C. pen. (1969), sentința apelată este nelegală, întrucât, astfel cum s-a arătat deja, nu erau îndeplinite cumulativ în cauză prevederile acestui articol, în cazul concursului de infracțiuni fiind necesar ca pedeapsa aplicată să fie închisoarea de cel mult 3 ani, or pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului de instanța de fond este de 3 ani și 4 luni închisoare.

Curtea a apreciat că individualizarea sancțiunii penale presupune evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii cele mai adecvate în vederea atingerii finalității acesteia, că fapta inculpatului a cauzat bugetului de stat un important prejudiciu, rămas nerecuperat în privința sa, iar actele materiale repetate, perseverența infracțională a inculpatului care a manifestat temeritate și insistență în comiterea aceluiași gen de infracțiune, îndepărtează instanța de posibilitatea reținerii unor circumstanțe atenuante facultative care să ducă la reducerea pedepsei, așa încât se impune executarea acesteia în regim de detenție, pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de normele de drept.

Față de întreg materialul probator, Curtea a reținut că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social ridicat, raportat la valorile sociale lezate dar și la modalitatea de încălcare a normelor sociale protejate penal.

În raport de circumstanțele cauzei, caracterul perseverent al conduitei infracționale, gravitatea faptei și rezultatele acesteia, cu implicații majore asupra climatului de securitate economică a statului, Curtea a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei sau stabilirea unei alte modalități de executare a acesteia, scopul pedepsei neputând fi atins prin altă modalitatea de executare.

Curtea a considerat că nu poate fi ignorată gravitatea concretă a infracțiunii comise de inculpat, evidențiată prin modul de punere în practică a activității infracționale, urmarea produsă asupra societății în ansamblul său, elemente ce impun aplicarea unui tratament sancționator în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale acesteia, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni, dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale, neputând reține exclusiv susținerile apărării referitoare la volumul relativ mic de țigarete de contrabandă, acest element, de favoare pentru inculpat, trebuind analizat numai coroborat gravității faptei și periculozității sociale a inculpatului, contextualizat întregii situații de fapt, inclusiv perseverenței infracționale a inculpatului care a reiterat conduita ilicită după contacte anterioare cu legea penală.

Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs în casație inculpatul A., prin avocat Q., la data de 26.01.2018.

În cuprinsul căii de atac formulată de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., s-a arătat, în esență, că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, lipsind unul dintre elementele constitutive, respectiv latura obiectivă. Mai mult, fapta săvârșită nu constituie o infracțiune, ci o contravenție, nu au fost analizate mijloacele de probă, iar soluția de condamnare a fost una nelegală.

În raport de cele expuse pe larg în cuprinsul motivelor de recurs în casație. s-a solicitat, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate și achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Prin încheierea pronunțată la data de 21 iunie 2018 în Dosarul nr. x/244/2016, apreciind că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 914 din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori și a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent.

Numai cu ocazia dezbaterilor, recurentul inculpat A., prin apărător ales, a solicitat, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., încetarea procesului penal pentru infracțiunea de contrabandă în formă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3) C. vam. cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, întrucât faptă reprezintă o contravenție, că, instanțele inferioare au interpretat, în mod greșit, legea penală, având în vedere că există dispoziții care permit cetățenilor moldoveni să intre în România cu două pachete de țigări, că nu a existat nicio probă din care să rezulte că inculpatul nu ar fi trecut prin vamă, unde, de altfel, a și fost verificat, precum și că liberul de vamă se acordă în mod verbal, că art. 270 alin. (2) din C. vam., prevăd o sumă maximă de 20.000 RON pentru bunurile plasate sub regim vamal, iar ANAF s-a constituit parte civilă cu suma de 7.488 RON, dar și că, în mod greșit, s-au reținut dispozițiile art. 274 C. vam. în condițiile în care nu există nicio legătură de cauzalitate între persoanele care au cumpărat țigările de la inculpat.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casație formulat de inculpații A. ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recurentul inculpat A. și-a întemeiat cererea pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând, în esență, că fapta pentru care a fost condamnat nu realizează conținutul constitutiv ale unei infracțiuni, ci are natura juridică a unei contravenții, că nu au fost analizate mijloacele de probă, iar soluția de condamnare a fost una nelegală.

Înalta Curte reține că, în condițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, caz de casare ce vizează situațiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare; dacă instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Este de menționat că, din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 439 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reținută de instanța de apel.

Astfel, în speță, în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită în mod definitiv de către instanța de apel, Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă în formă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând, în esență, în aceea că, inculpatul A., în perioada august 2014 - septembrie 2015, a introdus, în mod repetat, în România, diferite cantități de țigări cu timbru de acciză Republica Moldova sau fără timbru de acciză, pe care le-a comercializat inculpaților E. și F., care, la rândul lor, le-au preluat, le-au depozitat și le-au comercializat către alte persoane ce locuiau în satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui.

Or, prin criticile formulate de inculpatul A. cu privire la lipsa elementelor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea sa, la analiza trunchiată și eronată atât a legislației vamale incidente, cât și a materialului probator, critici circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., se tinde la o reapreciere a probelor administrate în cauză cu consecința stabilirii unor împrejurări faptice diferite de cele reținute de instanțele inferioare, încercând să se dovedească că recurentul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea extraordinară de atac a recursului în casație, care se limitează la verificarea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat doar la anumite chestiuni de drept, expres și limitativ prevăzute de lege.

Altfel spus, prin susținerile formulate pe calea recursului în casație, inculpatul critică, în esență, baza factuală care a condus la reținerea vinovăției sale, solicitându-se implicit o reevaluare a materialului probator administrat în cauză, ceea ce nu este permis, care nu este posibilă în actualul stadiu procesual.

Față de cele anterior menționate, Înalta Curte constată neîntemeiate criticile formulate, faptele inculpatului pentru care s-a pronunțat soluția de condamnare fiind prevăzute de legea penală și constituind infracțiunea de contrabandă în formă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., iar nu o contravenție.

Deși la acest termen de judecată, cu ocazia dezbaterilor, recurentul inculpat A. a susținut că dispozițiile art. 270 alin. (3) C. vam. trebuiau raportate la cele ale alin. (1) și (2) al aceluiași articol, care prevăd o sumă maximă de 20.000 RON pentru bunurile plasate sub regim vamal, că ANAF s-a constituit parte civilă cu suma de 7.488 RON, dar și că, în mod greșit, s-a reținut art. 274 C. vam. întrucât nu a existat nicio legătură de cauzalitate între persoanele care au cumpărat țigaretele, Înalta Curte arată, pe de o parte, că aspectele nu pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut la pct. 7 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere, așa cum s-a menționat anterior, că nu se poate obține schimbarea încadrării juridice a faptei, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Pe de altă parte, în actualul stadiu procesual, nu mai pot fi primite criticile invocate cu caracter de noutate întrucât acestea nu fost cuprinse în motivele scrise de recurs, iar admiterea în principiu a căii extraordinare de atac a vizat doar chestiunile analizate anterior.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, având în vedere că în cauză nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. întrucât faptele pentru care a fost condamnat inculpatul A. sunt prevăzute de lega penală, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul în casație formulat împotriva Deciziei penale nr. 914 din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori și să oblige recurentul, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat, întrucât se află în culpă procesuală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu urmând a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarant de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 914 din 04 decembrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru, în sumă de 65 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi, 13 septembrie 2018.

Procesat de GGC - GV