ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 177/2018

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, printre altele, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 2 și 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane cu privire la persoana extrădabilă A. în baza mandatului de arestare emis la 11 decembrie 2017 de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Columbia.

În baza art. 52 alin. (3) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea provizorie la domiciliul situat în Mun. București, în vederea predării persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile de la 13 februarie 2018 până la 14 martie 2018, inclusiv.

Pe durata arestului la domiciliu persoanei extrădabile A. i-au fost instituite obligațiile stabilite prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2017 de către Curtea de Apel București, secția I Penală.

S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la 15 decembrie 2017 la zi.

În baza art. 242 alin. (2) C. proc. pen., s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de persoana extrădabilă A..

În baza art. 221 alin. (6) C. proc. pen., s-a permis părăsirea domiciliului de către persoana extrădabilă A. după cum urmează:

- la Clinica C.:

- 16 februarie 2018 (10:00 - 11:30) - Izvorul Rece, Nr. x;

- 20 februarie 2018 (13:30 - 14:30), 22 februarie 2018 (13:00 - 14:30) - Drumul Găzarului, Nr. x;

- 28 februarie 2018 (10:00 - 11:30), 6 martie 2018 (17:00 - 18:30), 12 martie 2018 (10:00 - 11:00) Izvorul rece, Nr. x.

- la Cabinetul de avocat D. în vederea încheierii acordului de mediere cu E. cu privire la minorul F. n. la 24 decembrie 2015, pe data de 16 februarie 2018 orele 14:00 - 16:00.

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București în privința persoanei extrădabile A..

În baza art. 52 alin. (6) rap. la art. 17 alin. (1) și (4) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii s-a dispus confiscarea și remiterea bunurilor aflate în posesia persoanei extrădabile la momentul arestării către autoritățile judiciare americane, bunuri care au fost obținute ca urmare a faptelor incriminate sau care ar putea servi ca dovezi ale faptelor incriminate, reținute conform proceselor-verbale încheiate la 15 decembrie 2017 de către Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Investigații Criminale - Serviciul Urmăriri.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, cu privire la persoana extrădabilă A., că prin Sesizarea nr. 4024/II-5/2017 din data de 16 decembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost înaintată cererea de arestarea provizorie în vederea extrădării, formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, cu privire la persoana extrădabilă A., cetățean român, născută la data de 1 octombrie 1989, pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la comiterea de infracțiuni de furt prin cablu și conspirație la comiterea infracțiunii de acces neautorizat la un calculator protejat, în scopul comiterii de fraudă, transmiterea de programe informatice cu intenția de a avaria fără autorizare calculatoare protejate și transmiterea de amenințări de avariere a calculatoarelor protejate în scopul extorcării, prevăzute de Titlul 18 secțiunile 1343, 1349, 371, 1030(a)(4), 1030(a)(5)(A), 1030(a)(7) și 1030(c)(3)(A) și (c)(4) din Codul Statelor Unite ale Americii, persoană împotriva căreia a fost emis mandat de arestare la data de 11 decembrie 2017 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii din Districtul Statului Columbia.

S-a reținut că, audiată fiind de instanță, persoana extrădabilă A. a arătat că este de acord să fie extrădată în Statele Unite ale Americii.

La data de 12 februarie 2018 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat instanței cererea de extrădare transmisă de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, însoțită de următoarele acte: rechizitoriul nr. 1:18 - cr - 00020 ( proba A), mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia față de numita A. ( proba C), copia dispozițiilor legale aplicabile în cauză (proba D), copia dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale (proba E), declarația sub jurământ a agentului special G. ( proba F), fotografiile lui A. ( probele G și II).

S-a reținut că persoana extrădabilă A. este urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la comiterea fraudei prin cablu și complicitate prevăzută de titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunea 1343 și 2, fraudă prin cablu și complicitate prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secțiunilor 1343 și 2, conspirație la comiterea fraudei prin calculator prevăzută de titlul 18, secțiunea 371 din Codul Statelor Unite ale Americii, acces neautorizat la un calculator folosit de o agenție guvernamentală prevăzută de Titlul 18, secțiunile 1030(a)(4) și 2 din Codul Statelor Unite ale Americii, acces neautorizat la un calculator cu intenția de a comite o fraudă și complicitate prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 1030(a)(5)(A) și 2 din Codul Statelor Unite ale Americii, avarierea intenționată a unui calculator protejat și complicitate prevăzută de Titlul 18 secțiunea 1030 (a)(5)(A) din Codul Statelor Unite ale Americii, amenințarea cu avarierea unui calculator în scopul extorcării și complicitate prevăzută de Titlul 18, secțiunile 1030 (a) (7) și 2 din Codul Statelor Unite ale Americii.

În fapt, s-a reținut că, în perioada 1 ianuarie 2017- 14 decembrie 2017 A., alături de alții, a pătruns neautorizat în calculatoarele conectate cu camerele de supraveghere ale Departamentului de Poliție Metropolitană din Washington D.C., în timp ce se afla în România și Marea Britanie, a lansat atacuri asupra calculatoarelor aparținând Departamentului de Poliție Metropolitană pentru a introduce programe informatice cunoscute sub numele de ransomware, programe care au blocat și avariat aceste calculatoare. De asemenea, a lăsat un mesaj pe ecranul calculatorului prin care solicita o plată de răscumpărare în schimbul decriptării și recuperării fiecărui calculator. A convertit un calculator într-un calculator proxi prin care au putut să-și lanseze de la distantă programele de ransomware, malware și schemele de fraudă din România sau Marea Britanie în scopul sustragerii de informații bancare, parole și alte date de identificare, persoanele care puteau fi folosite pentru a deschide conturi frauduloase și pentru a obține în mod fraudulos bani sau bunuri de valoare folosind identitățile furate de la alte persoane.

La data de 30 ianuarie 2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia s-a înregistrat rechizitoriul nr. 1: 18 -cr-00020 care constituie actul de inculpare pentru faptele enumerate mai sus. În baza actului de inculpare au fost emise mandatele de arestare la data de 30 ianuarie 2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia.

Curtea a constatat că faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile își găsesc corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de fraudă informatică și complicitate la fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice prevăzute de art. 249 C. pen., art. 48 rap. la art. 249 C. pen. și 250 alin. (3) C. pen., 360 alin. (1), (3), art. 362 și art. 363 C. pen.. De asemenea, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale extrădării prevăzute de art. 24, 26 și art. 36 din Legea nr. 302/2004 rep., art. 2 și art. X din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

Având în vedere și consimțământul persoanei extrădabile, Curtea a constatat că, în urma examenului de regularitate internațională efectuat conform dispozițiilor art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 302/2004, se impune admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane cu privire la persoana extrădabilă, astfel că, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 2 și 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii s-a procedat în consecință.

Curtea a dispus cu privire la predare în condițiile principiului specialității, respectiv persoana extrădabilă urmând să fie cercetată numai în ceea ce privește faptele avute în vedere de cererea de extrădare, în considerarea consimțământului la predare al acesteia.

Curtea a reținut că cererea de amânare a predării formulată de persoana extrădabilă A. pe considerentul că se află în executarea unei pedepse sub supraveghere nu este întemeiată, întrucât din interpretarea dispozițiilor legale în materie rezultă că, prezintă relevanță doar soluțiile de condamnare cu executare, atunci când este vorba de extrădare.

Pe cale de consecință, în vederea predării Curtea a dispus, conform prevederilor art. 52 alin. (3) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile de la 13 februarie 2018 la 14 martie 2018 inclusiv, urmând să aibă în vedere schimbarea domiciliului inițial conform contractului de închiriere depus la dosar.

Curtea a apreciat că se impune această măsură întrucât, pe de o parte lăsarea persoanei extrădabile la domiciliu menține caracterul de "arest" avut în vedere de dispozițiile legale la care s-a făcut referire mai sus, iar pe de altă parte, o asemenea măsură este prevăzută de C. proc. pen. ale cărui dispoziții se aplică în completarea dispozițiilor speciale ale Legii nr. 302/2004, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost actualizată sub aspectul măsurilor preventive după intrarea în vigoare a noului C. pen. și a noului C. proc. pen.

Pe fond, s-a constatat că este posibilă o asemenea măsură întrucât persoana extrădabilă a respectat întocmai obligațiile impuse prin încheierea din 16 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, conform rapoartelor existente la dosar, iar necesitatea unei asemenea măsuri se impune și după soluționarea cererii de extrădare, în vederea protejării interesului minorului persoanei extrădabile, aflat la o vârstă fragedă și cu probleme medicale, fiind necesară încheierea unui acord de mediere cu tatăl minorului, cetățean străin.

În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii la domiciliu cu măsura controlului judiciar formulată de persoana extrădabilă A., Curtea a constatat că o asemenea măsură nu este posibilă față de prevederile art. 52 alin. (2) cu ref. la art. 57 din Legea nr. 302/2004 care se referă la luarea măsurii arestării în vederea predării odată cu soluționarea cererii de extrădare.

Împotriva acestei sentințe, persoana extrădabilă A. a formulat contestație.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 18 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, dacă persoana căutată consimte să fie predată către statul solicitant, statul solicitat poate, în conformitate cu principiile și procedurile prevăzute de sistemul său juridic, să predea persoana respectivă cât mai repede posibil, fără alte proceduri. Consimțământul persoanei poate include renunțarea sa la protecția oferită de regula specialității.

Potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, care poartă denumirea marginală "extrădarea voluntară", persoana extrădabilă are dreptul să declare în fața instanței că renunță la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare și că își dă consimțământul să fie extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitant. Declarația sa este consemnată într-un proces-verbal, semnat de președintele completului de judecată, grefier, persoana extrădabilă, avocatul ei și de interpret. După ce instanța constată că persoana extrădabilă este pe deplin conștientă de consecințele opțiunii sale, instanța, luând și concluziile procurorului, examinează dacă nu există vreun impediment care exclude extrădarea. Dacă se constată că extrădarea voluntară este admisibilă, instanța ia act despre aceasta prin sentință și dispune totodată asupra măsurii preventive necesare să fie luată până la predarea persoanei extrădabile. Sentința este definitivă, se redactează în 24 de ore și se transmite de îndată, în copie legalizată, Ministerului Justiției, pentru a proceda conform legii.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A., cu prilejul audierii sale de către instanța de fond, aceasta a arătat că este de acord să fie extrădată în Statele Unite ale Americii.

Prin urmare, în raport de dispozițiile legale anterior enunțate, persoanei extrădabile A. nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva Sentinței penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, câtă vreme aceasta a uzat de dreptul său de a opta pentru lipsa unei opoziții la extrădare, respectiv extrădarea voluntară prin exprimarea consimțământului în acest sens.

De altfel, potrivit dispozițiilor art. 425

1

alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres (...), așa încât o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Pentru aceste considerente, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6), onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 29/F din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă contestatoarea persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2018.

Procesat de GGC - MM