ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1286/2018

Prin cererea înregistrată la data de 11 mal 2015 pe roiul Tribunalului Maramureș, secția I civilă sub nr. x/2015 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SA Baia Sprie, obligarea pârâtei la acordarea grupei speciale de muncă pentru perioada 1 noiembrie 2007 - 8 august 2011 cât a lucrat în secția turnătorie și a beneficiat de prevederile H.G. nr. 1025/2003, respectiv poziția 42; obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri materiale în valoare de 1.500 RON lunar, începând cu 2014 luna decembrie, luna din care a beneficiat de drepturile de pensionare.

Prin Sentința nr. 776 din 14 iunie 2016, Tribunalul Maramureș, secția I civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea.

Prin Decizia nr. 66/A din 19 ianuarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a admis în parte apelul reclamantului A. împotriva sentinței sus-menționate; a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să recunoască reclamantului stagiul realizat în condiții speciale de muncă în perioada 1 noiembrie 2007 - 31 martie 2011, în temeiul avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale din 10 mai 2005.

Prin Decizia nr. 1110/A din 27 septembrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a respins contestația în anulare formulată de reclamantul A. împotriva deciziei mai sus arătate.

Împotriva deciziilor nr. 66/A din 19 ianuarie 2017 și nr. 1110/A din 27 septembrie 2017 a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reclamantul A.

Prin Decizia nr. 1524/A din 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 66/A din 19 ianuarie 2017 pronunțată de această instanță în dosar nr. x/2015, și ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de același reclamant împotriva Deciziei nr. 1110/A din 27 septembrie 2017 pronunțată în dosar nr. x/2017.

Împotriva Deciziei nr. 1524/A din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a formulat recurs, neîncadrat în drept, revizuentul A. arătând că instanța învestită cu cererea de revizuire nu s-a pronunțat asupra solicitărilor formulate și că o instanță superioară avea obligația de a îndrepta erorile instanțelor inferioare.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 7 martie 2018, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 23 martie 2018 (data plicului), în termen legal, intimata SC B. SA a formulat punct de vedere la raportul de admisibilitate prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită", iar potrivit alin. (6) "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul ...".

În cauză, revizuentul a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 1524/A din 11 decembrie 2017 a Curții de Apei Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, prin care s-a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 66 din 19 ianuarie 2017 și ca inadmisibilă, cererea de revizuire împotriva deciziei nr. 1110 din 27 septembrie 2017, ale aceleiași instanțe.

Se constată că Decizia nr. 66 din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, este dată în apel, în soluționarea unui litigiu de muncă având ca obiect drepturi salariale, iar Decizia nr. 1110 din 27 septembrie 2017 este pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulate împotriva acestei decizii.

Or, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale ...".

Textul legal anterior menționat a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017) doar în ceea ce privește posibilitatea de exercitare a recursului în raport de cuantumul pretențiilor deduse judecății, în considerentele deciziei statuându-se că "sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013".

Potrivit acestei dispoziții legale menționate anterior, Decizia nr. 66 din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, dată în apel, în soluționarea unui litigiu de muncă având ca obiect drepturi salariale, nu este supusă recursului, fapt ce atrage incidența dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. conform cărora dacă hotărârea a cărei revizuire se solicită nu are deschisă calea recursului, nici hotărârea prin care s-a soluționat cererea de revizuire împotriva acesteia nu va beneficia de calea extraordinară de atac.

În ceea ce privește Decizia nr. 1110 din 27 septembrie 2017, prin care a fost respinsă contestația în anulare împotriva Deciziei nr. 66 din 19 ianuarie 2017, acesteia îi este aplicabil același raționament, prin raportare la dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. conform cărora "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Întrucât deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului, rezultă caracterul inadmisibil al unei astfel de căi de atac exercitate împotriva unor atare hotărâri.

Potrivit celor expuse, rezultă că deciziile Curții de Apel Cluj, obiect al revizuirii, nu sunt supuse recursului, împrejurare față de care nici hotărârea prin care s-a soluționat cererea de revizuire împotriva acestor decizii, și anume Decizia nr. 1524/A din 11 decembrie 2017 a aceleiași instanțe, are același regim juridic ce exclude calea de atac extraordinară a recursului, potrivit textelor legale mai sus enunțate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1524/A din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A., cu domiciliul în județul Maramureș împotriva Deciziei nr. 1524/A din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata SC B. SA, cu sediul în Baia Sprie, str. Forestierului nr. 213, județul Maramureș.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 aprilie 2018.

Procesat de GGC - CL