ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1788/2020

HOTĂRÂRE

24.09.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1788/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 1 octombrie 2019 pe rolul Judecătoriei Tărgu-Neamț, reclamantul A. a solicitat, în contractoriu cu pârâții B. și C., să fie obligați să-i respecte dreptul de trecere de la calea publică - str. x, la terenul proprietatea sa, în suprafață de 1886 mp, situat în intravilanul Humulești, str. x f.n., în sola 33, parcela x-1, cu vecinii: N-str. x, E-moștenitorii defunctului D., S-teren proprietatea A., în suprafață de 1886 mp și V- teren proprietatea pârâților.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1164 și art. 1165 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 232 din 11 februarie 2020, Judecătoria Târgu Neamț a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de pârâți prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că excepția a fost invocată prin întâmpinarea depusă de pârâți în termen legal, iar obiectul cererii deduse judecății este obligația de a face, respectiv obligarea pârâților să respecte dreptul de servitute constituit printr-un act juridic, respectiv contractul de donație autentificat sub nr. x din 24 martie 2014 de BNP E..

S-a reținut incidența dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. care constituie regula în materie de competență teritorială, coroborate cu ale art. 112 C. proc. civ. privind stabilirea competenței în cazul pluralității de pârâți și, raportat la domiciliile pârâților și obiectul cererii deduse judecății - obligația de a face, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buftea a pronunțat sentința civilă nr. 4047 din 8 iulie 2020, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de pârâți prin întâmpinare, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată este o acțiunea confesorie de servitute, acțiune în realizare, cu caracter real care vizează un imobil, situație în care sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ. În raport de dispozițiile legale menționate anterior a fost declinată comptența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț, instanță în circumscripția căreia se află orașul Târgu-Neamț, jud. Neamț, locul situării imobilului.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat, în contractoriu cu pârâții B. și C., să fie obligați să-i respecte dreptul de trecere de la calea publică - str. x, la terenul proprietatea sa, în suprafață de 1886 mp.

Reclamantul, prin răspunsul la întâmpinare formulat, a arătat că obiectul cererii de chemare în judecată este obligația de respectare a dreptului de servitute creat printr-un act juridic.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată este o acțiune confesorie de servitute, acțiune reală prin care se ocrotește sau se valorifică dreptul de servitute.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost indicat de reclamant, Înalta Curte reține că sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ., potrivit cărora cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte reține că imobilul în legătură cu care se solicită respectarea dreptului de servitute este situat în intravilanul orașului Târgu Neamț - Anexa Humulești, str. x, f.n., jud. Neamț, localitatea aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgu Neamț.

Având în vedere situația de fapt reținută, în aplicarea dispozițiilor art. 117 C. proc. civ., ce reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț.