ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 317/2020

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2020

Asupra excepției lipsei de interes a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta societatea A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, anularea Deciziei de Instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/07.08.2017, emisă de pârâtă.

Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 272 din 13 decembrie 2017, a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Deciziei de înființare a măsurilor asiguratorii nr. x/07.08.2017, emisă de pârâtă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susținut, în esență, că în mod greșit prima instanță a reținut că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii este nelegală întrucât lipsește motivarea atât în privința existenței pericolului de sustragere, ascundere sau risipire a patrimoniului, cât și sub aspectul indicării izvorului creanței estimate care nu a fost dovedită, în cauză fiind respectate prevederile legale incidente.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate cu consecința respingerea acțiuni.

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă societatea A. S.R.L. a invocat excepția lipsei de interes a recursului, în conformitate cu prevederile art. 213 alin. (7) din Legea nr. 207/2015, iar pe fond a solicitat respingerea căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.

Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/07.08.2017, emisă de pârâtă.

Curtea de apel Constanța a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.

Instanța de control judiciar reține că Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 6326 a fost emisă la data de 7 august 2017, iar efectele acesteia au încetat de drept la data de 07 februarie 2018, prin împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 213 alin. (7) din Codul de procedură fiscală.

Anterior împlinirii termenului în cauză, se constată că recurenta nu a făcut dovada emiterii unei decizii de prelungire a măsurilor asiguratorii instituite.

Așa fiind, în cauză se pune problema subzistenței interesului în promovarea căii de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că, în cauză, recurenta nu mai justifică un interes în soluționarea prezentei căi de atac, în condițiile în care nu a făcut dovada emiterii unei decizii de prelungire a măsurilor asiguratorii instituite prin decizia contestată, ale cărei efecte au încetat de drept ca urmare a împlinirii termenului de 6 luni, prevăzut de art. 213 alin. (7) din Codul de procedură fiscală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca lipsit de interes, ținând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul, formulat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța împotriva sentinței nr. 272 din 13 decembrie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2020.