ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 14 mai 2019

Deliberând asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 505 din data de 20 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2006, a fost respinsă, printre altele, cererea formulată de inculpatul A. de schimbare a încadrării juridice - potrivit art. 334 din C. proc. pen. anterior - din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 din C. pen. anterior rap. la art. 248

1

din C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior (după caz), în infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art. 249 din C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior (după caz), ca neîntemeiată.

În temeiul art. 248 din C. pen. rap. la art. 248

1

din C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. anterior, pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 65 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. anterior, pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul nu a fost reținut și/sau arestat preventiv în cauză.

S-a constatat că S.C. x S.R.L. ROMANIA (cu sediul în București, Calea x, corp C, sector 6) nu a formulat nicio plângere prealabilă potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materie pentru persoana vătămată.

S-a constatat că persoana vătămată S.C. B. S.A. (cu sediul în București, str. x, sector 2) nu a participat în procesul penal nici în calitate de parte vătămată, nici în calitate de parte civilă, învederând instanței că - la data de 26.09.2006, în Consiliul de Administrație - nu a înregistrat existența vreunui prejudiciu în ceea ce o privește.

S-a constatat că, la data de 07.11.2012, prin administrator judiciar C., persoana vătămată S.C. B. S.A. a învederat că se constituie parte civilă în cauză, dar - în raport de această manifestare de voință și de momentul procesual la care ea a intervenit - instanța a constatat nerespectarea dispozițiilor art. 15 din C. proc. pen. anterior, astfel că nu a dispus citarea sa ca parte civilă.

În temeiul art. 14 și art. 346 din C. proc. pen. anterior rap. la art. 998 din C. civ., a fost respinsă - ca neîntemeiată - acțiunea civilă formulată în raport de inculpat de către partea civilă x AKTIENGESELLSCHAFT, prin care s-a solicitat acordarea sumei de 1.000.000 euro, reprezentând daune materiale și morale.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) din C. proc. pen. anterior, s-a menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța nr. 90/P/2005 din data de 11.01.2006 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial București, asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului A., întrucât persoana vătămată S.C. B. S.A. se poate adresa instanței civile pentru repararea pagubei materiale pricinuite prin infracțiune, potrivit art. 19 din C. proc. pen. anterior.

Împotriva sentinței pronunțate de către instanța de fond a declarat apel, printre alții, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1632/A din data de 22 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a I-a penală, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis, printre altele, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, inculpatul A., și alții, împotriva sentinței penale nr. 505 din data de 20 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2006.

A desființat, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., din infracțiunea prev. de art. 248 din C. pen. anterior rap. la art. 248

1

din C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, în infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

În temeiul art. 19 alin. (1) și art. 20 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., a respins, ca tardivă, acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S.C. B. S.A. prin administrator judiciar C., în fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 07.11.2012.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate cu privire la inculpatul A., și alții.

Împotriva hotărârii instanței de apel a formulat prezentul recurs în casație inculpatul A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În motivarea recursului în casație, inculpatul A. a susținut că fapta concretă de a nu îndeplini unele acte referitoare la efectuarea a două achiziții publice de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x și de aparataj electric de joasă tensiune marca x, iar pe altele le-a îndeplinit în mod defectuos, care a cauzat o pagubă autorității contractante S.C. B. S.A. în valoare de 71.797.868.666 ROL nu este prevăzută de lege, întrucât acțiunile și inacțiunile ilicite care i se impută nu se circumscriu elementelor de tipicitate prevăzute de norma legală de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale și la prevederile art. 19 din Convenția de la New York împotriva corupției din 31.10.2003.

Astfel, Curtea Constituțională, prin decizia nr. 405 din 15.06.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016, a constatat că dispozițiile art. 246 din C. pen. anterior și ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii", respectiv prin încălcarea unei legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență ale Guvernului, așa cum se arată la parag. 61 și 65 din decizie.

Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, constatarea de către Curtea Constituțională a neconstituționalității unei legi sau ordonanțe are ca efect încetarea aplicării normei în cauza la 45 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, aceasta prevedere din Constituție fiind preluată de art. 31 alin. (3) teza I din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

O alta normă constituțională importantă este cea prevăzută la art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilește că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016.

Parlamentul avea obligația ca în termen de 45 zile de la publicarea deciziei nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale, respectiv de la data de 08.07.2016, să pună de acord prevederile neconstituționale constatate la art. 297 alin. (1) din C. pen. privind infracțiunea de abuz în serviciu.

Potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) teza a 11-a din Legea nr. 47/1992, pe perioada celor 45 zile, respectiv de la 08.07.2016 la 22.08.2016, dispozițiile art. 246 din C. pen. anterior și ale art. 297 alin. (1) din C. pen. au fost suspendate de drept.

A susținut că, întrucât Parlamentul sau Guvernul nu au intervenit, în cele 45 zile de la publicarea deciziei nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale, efectele acestor norme penale au încetat din acel moment, astfel că în conținutul infracțiunii de abuz în serviciu, prev. art. 297 alin. (1) din C. pen., a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracțiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracțiunii nu este o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență ale Guvernului.

Mai mult, Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31.10.2003, prevede la art. 19 denumit "Abuzul în funcție" că:

"Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate".

Prin efectul ratificării de către Parlament, prin Legea nr. 365/2004, această Convenție face parte din dreptul intern și, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Constituție, creează drepturi și obligații în sarcina persoanelor fizice și juridice, fiind aplicata în mod nemijlocit de către instanțele de judecată.

Potrivit principiului legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), prevăzut de art. 23 alin. (12) din Constituție și de art. 2 alin. (2) din C. pen., nicio fapta nu poate fi considerată infracțiune dacă nu există o lege care să prevadă acest lucru și nicio sancțiune penală nu poate fi aplicată dacă ea nu era prevăzută de lege pentru fapta comisă.

Același principiu al legalității incriminării și pedepsei este reglementat și de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că se interzice aplicarea normelor penale, atât prin extinderea conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, cât și prin interpretarea și aplicarea în mod extensiv în defavoarea acuzatului.

Din analiza comparativă a conținutului constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, prev. art. 297 alin. (1) din C. pen. și cel al infracțiunii de abuz în funcție prev. de art. 19 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din 31.10.2003, se constată neconcordanțe în ce privește comportamentul subiectului activ (elementul material al laturii obiective a infracțiunii) ce poate avea semnificație penală. Dacă în cazul infracțiunii de abuz în serviciu acțiunea sau inacțiunea constă într-un act îndeplinit în mod defectuos nedefinit, în celălalt caz al infracțiunii de abuz în funcție acțiunea sau inacțiunea constă doar într-un act îndeplinit cu încălcarea legii.

În caz de neconcordanță între norma penală din dreptul intern prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. - și norma din dreptul internațional art. 19 din Convenția de la New York împotriva corupției din 31.10.2003 (care consacră principiul legalității incriminării), care privesc aspecte legate de protecția drepturilor omului, vor avea prioritate de aplicare prevederile internaționale, conform art. 20 alin. (2) din Constituție.

A susținut că fapta concretă de a iniția procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică de aparataj electric de joasă tensiune marca x și marca x, deși contractul nu era cuprins în programul anual al achizițiilor publice și nici nu era determinat obiectul contractului de apariția unei situații de forța majoră sau a unor situații care impuneau acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute, nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, întrucât recurentul condamnat a încălcat dispozițiile art. 23 lit. a) din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, act normativ care are putere inferioară unei legi, unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență ale Guvernului, situație pe care instanța de apel a omis să o analizeze.

Fapta concretă de a nu îndeplini unele acte referitoare la efectuarea a două achiziții publice de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x și de aparataj electric de joasă tensiune marca x sau de a le îndeplini în mod defectuos, care a cauzat o pagubă autorității contractante S.C. B. S.A. în valoare de 71.797.868.666 ROL nu este prevăzută de lege, întrucât nu s-a realizat urmarea imediată cerută de forma tipică a infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., respectiv autoritatea contractantă B. S.A. nu a suferit niciun prejudiciu de pe urma celor doua proceduri de achiziții publice de aparataj electric de joasă tensiune marca x și marca x, motiv pentru care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Prejudiciul de 51.517.470.147 ROL stabilit în Raportul de constatare tehnico-știintifică financiar contabilă nu este real, întrucât pentru determinarea acestui prejudiciu specialiștii Direcției Naționale Anticorupție au folosit ca bază de comparație prețurile de fabrică sau de catalog pentru aparataj electric de joasă tensiune marca x, menționate în anexele la adresa din data de 18.11.2005 emisă de x D. S.R.L. la solicitarea DNA și nu prețurile de piață stabilite pe principiul cererii și ofertei, așa cum erau tranzacționate aceste bunuri pe piața liberă din România sau pe Bursa Română de Mărfuri .

La instanța de apel a depus la dosar adresa din 01.06.2016 emisă de Bursa Română de Mărfuri S.A., cu prețuri de tranzacționare pentru aparataj electric de joasă tensiune marca x, identic cu cel achiziționat de B. S.A. de la furnizorul C.F.R.-S.S.V.M. S.A., pentru aceeași perioadă, din care rezultă un preț de tranzacționare cu 20% mai mare decât prețul de achiziție plătit de B. S.A..

În aceste condiții, hotărârea instanței de apel este nelegală, întrucât paguba tipică infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. nu există în patrimoniul B. S.A.., recurentul A. fiind condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

A susținut că fapta concretă de a nu îndeplini unele acte referitoare la efectuarea a două achiziții publice de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x și de aparataj electric de joasă tensiune marca x, iar pe altele le-a îndeplinit în mod defectuos, care a cauzat o pagubă autorității contractante S.C. B. S.A. în valoare de 71.797.868.666 ROL, prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001, art. 12 lit. b) și lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001 și art. 23 lit. a) din H.G. nr. 461/2001 a fost dezincriminata prin adoptarea Legii nr. 193/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, acte normative complinitorii normei penale reprezentate de art. 297 alin. (1) din C. pen. privind infracțiunea de abuz în serviciu.

La data săvârșirii faptei concrete reținute recurentului condamnat A. era în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 și Hotărârea de Guvern nr. 461/2001 au fost abrogate prin intrarea în vigoare, la data de 30.06.2006, a O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 418/15.05.2006.

B. S.A. nu are calitate de entitate contractantă și este exceptată de a aplica procedurile de achiziție publică și achiziții sectoriale prevăzute de Legea nr. 98/2016 și de Legea nr. 99/2016, fiind legi cadru care se aplică în completarea legii penale, iar din punct de vedere penal echivalează cu dezincriminarea faptelor.

A arătat că, în aceste condiții, hotărârea instanței de apel este nelegală, întrucât fapta concretă reținută, care a constat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001, art. 12 lit. b) și lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001 și art. 23 lit. a) din H.G. nr. 461/2001, a fost dezincriminată prin intrarea în vigoare, succesiv, a O.U.G. nr. 34/2004, a Legii nr. 193/2013, a Legii nr. 98/1916 și a Legii nr. 99/2016.

Prin încheierea nr. 436/RC din 4 decembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1632/A din 22 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2006.

Înalta Curte, analizând pe fond recursul în casație declarat de inculpatul A., constată că acesta este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei prin prisma cazurilor de recurs în casație expres și limitativ prevăzute de lege.

Așadar, se constată că potrivit noului C. proc. pen. recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au autoritate de lucru judecat, însă, numai în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și de apel (situația de fapt rezultată din coroborarea probelor), intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi exercitată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, precum și stabilitatea situațiilor juridice rezultate din hotărârile judecătorești definitive, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, așa cum s-a arătat anterior, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca având consecințe grave, excluzând reexaminarea faptelor și probelor deoarece, în acest mod, s-ar ajunge la transformarea recursului în casație într-un al doilea apel.

Aceste considerații sunt valabile și cu privire la cazul de recurs în casație invocat de inculpatul A., prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" și care se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare ori când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune. Dată fiind natura juridică a recursului în casație, de cale de atac exclusiv de drept, acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține, de exemplu, schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Pe de altă parte, raportat la modul de legiferare a celor două teze ale art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. (neprevederea în legea penală și lipsa vinovăției prevăzute de lege) și la dispozițiile art. 15 alin. (1) C. pen., în conformitate cu care infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o, se constată că doar neprevederea în legea penală, ce subsumează situațiilor în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii din punct de vedere obiectiv, a fost avută în vedere de legiuitor atunci când a reglementat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. Ca atare, dispozițiile ce reglementează acest caz de recurs în casație corespund prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., conferind Înaltei Curți posibilitatea de a examina în cadrul recursului în casație criticile prin care se invocă împrejurarea că fapta nu este prevăzută de legea penală și cele referitoare la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, cu excepția celor ce vizează vinovăția, adică doar din perspectiva tipicității obiective a infracțiunii.

Înalta Curte constată ca fiind neîntemeiată critica recurentului inculpat, în sensul că fapta sa nu este prevăzută de legea penală, întrucât acțiunile și inacțiunile ilicite care i se impută nu se circumscriu condițiilor de tipicitate obiectivă prevăzute de norma legală de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., în raport de situația de fapt stabilită definitiv în cauză prin sentința pronunțată de instanța de fond, situație de fapt la care a achiesat și instanța de apel.

Așadar, această critică nu este aptă a complini lipsa indicării unor chestiuni de nelegalitate de natură a atrage incidența cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., atâta timp cât faptele, așa cum au fost ele reținute în mod definitiv prin sentință și decizie, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, pentru care inculpatul a fost condamnat.

Cu titlu prealabil, se impune a fi precizat că, așa cum s-a reținut prin sentința penală nr. 505 din data de 20 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2006, atribuțiile de serviciu ale inculpatului A. erau reglementate de art. 20 pct. B, alin. (2), lit. a)-l), Anexa 4.1, privind Statutul Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice B. S.A. din H.G. nr. 627/2000, precum și de Regulamentul de organizare și funcționare al aceleiași societăți, aprobat prin H.C.A. nr. 7/2000.

Potrivit H.G. nr. 627/2000, directorul general are, în principal, printre altele, următoarele atribuții: încheie acte juridice, în numele și pe seama B. S.A., în limita împuternicirilor acordate de consiliul de administrație; aprobă operațiunile de vânzare și cumpărare de bunuri potrivit competențelor legale și statutului; aprobă operațiunile de încasări și plăți potrivit competențelor legale și statutului.

Totodată, Regulamentul de organizare și funcționare al B. S.A. stabilește în sarcina directorului general, printre altele, ca atribuții, responsabilități și competențe principale, următoarele atribuții: asigurarea coordonării și controlului asupra activităților societății, în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare, materiale și umane; gestionarea patrimoniului S.C. B. S.A., urmărirea și controlul modului de gestionare a bunurilor aflate în patrimoniul acesteia, responsabilități: administrarea patrimoniului societății comerciale și competențe: coordonarea și controlarea activităților S.C. B. S.A.; aprobarea operațiunilor de încasări și plăți, potrivit competențelor legale și statutului societății comerciale; încheierea de contracte comerciale și civile, în numele și pe seama S.C. B. S.A., cu informarea Consiliului de Administrație.

I. În referire la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul A. în legătură cu achiziția de către S.C. B. S.A. de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x, prin sentința penală anterior menționată, s-au reținut factual următoarele:

S.C. B. S.A. a întocmit comanda nr. x/27.09.2004 către S.C. E. S.A., în valoare totală de 9.271.602.790 ROL, exclusiv TVA, în care s-a menționat termenul și modalitatea de plată (10 zile de la data recepției mărfii), condiții de livrare (DDP - sucursale de F.), termen de livrare (15 zile de la data confirmării comenzii), garanția tehnică, precum și faptul că produsele vor fi însoțite de certificate de calitate, certificate de conformitate, buletine de încercare și fișa tehnică a fiecărui produs.

Această comandă a fost semnată, printre alții, de inculpatul A..

La mai puțin de o lună, la data de 22.10.2004, autoritatea contractantă S.C. B. S.A. a întocmit o comandă suplimentară către S.C. E. S.A. București, înregistrată sub nr. x/22.10.2004, în valoare totală de 7.472.764.975 ROL (exclusiv TVA), în care erau prevăzute condițiile ce trebuiau îndeplinite de firma furnizoare, condiții identice cu cele din comanda precedentă (termen și modalitate de plată, condiții de livrare, termen de livrare, garanție tehnică), precum și anexa cu necesarul de aparataj electric de joasă tensiune marca x, defalcat pe sucursale.

Și această comandă, nouă, a fost semnată, printre alții, de către inculpatul A. - director general.

S-a reținut că, în relația comercială cu S.C. E. S.A., inculpatul A. a încălcat o serie de prevederi legale, concertat (prin acțiuni/omisiuni de același tip ori complementare), după caz, și anume:

- a inițiat procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică, deși contractul nu era cuprins în programul anual al achizițiilor publice și nici nu era determinat obiectul contractului de apariția unei situații de forță majoră sau a unor situații care impuneau acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute;

- nu a estimat valoarea contractului de achiziție publică - operațiune necesară pentru a decide asupra oricărui demers ulterior;

- nu a efectuat studiul pieței și nici consultarea bazei proprii de date, nu a transmis cereri de ofertă furnizorilor agreați și nici celor cu premise speciale;

- a aplicat procedura cererii de ofertă (procedura simplificată de atribuire a unui contract de achiziție publică, prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți furnizori, executanți sau prestatori), prev. de art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 60/2001 (deși, de regulă, contractele de achiziție publică se atribuie prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă), cu depășirea pragului de 40.000 euro (în echivalent în RON) pe contractul de furnizare pe tip de produs (la contactoare de joasă tensiune = 80.278 euro, fără TVA; la întrerupătoare de joasă tensiune = 46.186 euro, fără TVA; la siguranțe de joasă tensiune = 91.575,5 euro, fără TVA);

- a aplicat procedura negocierii cu o singură sursă (procedura prin care autoritatea contractantă se consultă și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu un singur furnizor, executant sau prestator), prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) teza a II-a din O.U.G. nr. 60/2001, deși S.C. B. S.A. nu se afla în niciunul dintre cazurile de la art. 12 lit. a)-h) din O.U.G. nr. 60/2001 (ultimul dintre ele fiind de luat în mod special în dezbatere: în situație de forță majoră, respectiv stare de necesitate ori altele asemenea sau în orice alte cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevăzute și ale căror circumstanțe, sub nici o formă, nu se datorează vreunei acțiuni a autorității contractante, dar numai pentru achiziționarea produselor, serviciilor, lucrărilor necesare pentru a face față situației de extremă urgență, într-o perioadă imediată, perioadă care nu poate depăși durata normală de aplicare a procedurilor de licitație deschisă sau de licitație restrânsă);

- nu a încheiat contractul de achiziție publică cu ofertantul (S.C. E. S.A.) a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare de către comisia de evaluare - în perioada de valabilitate a ofertelor - așa cum dispunea art. 71 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 60/2001, ocazie cu care S.C. E. S.A. avea obligația de a constitui garanția de bună execuție în conformitate cu prevederile cuprinse în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei (potrivit art. 72 din O.U.G. nr. 60/2001).

S-a remarcat că oferta nu era susținută de vreun înscris care să ateste dreptul de a comercializa sub orice formă produse marca x și că firmele de la care s-au solicitat oferte (șase la număr: S.C. E. S.A. București, S.C. G. S.R.L. Bacău, S.C. H. S.A. București, S.C. I. S.A. București, S.C. J. S.A. București și S.C. K. S.A. Bacău) nu erau printre furnizorii agreați de S.C. B. S.A.

Mai mult, s-a constatat că au fost transmise cereri de ofertă și unor firme (S.C. K. S.A. Bacău, S.C. G. S.R.L. Bacău) care nu aveau prevăzut în obiectul de activitate principal și secundar codurile aferente produselor electrice de joasă tensiune, deci respectivele societăți nu puteau comercializa astfel de produse și nu aveau calitatea de furnizori pentru produsele din cererile de ofertă.

La cele ce preced, se adaugă și alte nereguli, respectiv prezentarea aceluiași certificat emis de către producătorul german x, pentru a face dovada îndeplinirii condiției din cererea de ofertă, privind implementarea sistemului calității ISO - 9000 - în copie - de către cele patru societăți care ar fi transmis oferte: S.C. K. S.A. Bacău, S.C. J. S.A. București, S.C. G. S.R.L. Bacău și S.C. E. S.A. București, respectiv înregistrarea de oferte fără număr de înregistrare și data întocmirii.

S-a reținut că, în planul anual al achizițiilor publice pe anul 2004, aprobat de inculpatul A., în calitate de director general al S.C. B. S.A., înregistrat sub nr. x/16.12.2003, au fost alocate explicit sume de bani - estimate la 16,63 miliarde RON (ROL), pentru achiziția de aparataj electric de joasă, înaltă și medie tensiune de la următorii furnizori: S.C. L. S.A. Titu, S.C. M. S.A. Pitești, S.C. N. S.A. Târgu Secuiesc, S.C. CONTACTOARE S.A. Buzău și S.C. O. S.A. Botoșani.

De asemenea, s-a reținut că, în speță, nu a existat situație de forță majoră sau altă situație care impunea acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute, pentru a se declanșa procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică - neprevăzut în planul anual de achiziții.

Totodată, s-a reținut că, în speță, nu a existat situație de forță majoră, respectiv stare de necesitate ori altele asemenea sau orice alte cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevăzute și ale căror circumstanțe, sub nici o formă, nu se datorează vreunei acțiuni a autorității contractante, cum nu a fost cazul de a se achiziționa produse (aparataj electric de joasă tensiune - siguranțe automate, transformatoare, contactoare, întrerupătoare) necesare pentru a face față situației de extremă urgență, într-o perioadă imediată, perioadă care nu poate depăși durata normală de aplicare a procedurilor de licitație deschisă sau de licitație restrânsă, pentru a se recurge la procedura negocierii cu o singură sursă.

Astfel, s-a constatat că nicio situație deosebită - care să se circumscrie celor de mai sus - nu a fost înregistrată în activitatea S.C. B. S.A., nu la nivel național, dar nici la nivel de sucursală, în perioada care interesează în cauză.

Prin urmare, s-a reținut că nu există justificare nici pentru "comanda nr. x/27.09.2004", nici pentru "comanda nr. x/22.10.2004" (suplimentară), comenzi ferme, ambele adresate de S.C. B. S.A. către S.C. E. S.A.

Prin compararea prețurilor practicate de S.C. P. S.A. (la produse similare), cu prețurile la care S.C. B. S.A. a achiziționat produsele de la S.C. E. S.A. București (anexa 3 a raportului de constatare tehnico-științifică), reies următoarele:

- față de prețul de comercializare practicat pe piață la produsul "siguranțe MPR 500 V - 80 A", respectiv de 46.000 RON, S.C. B. S.A. a plătit către furnizorul său (S.C. E. S.A. București) prețul de 1.783.635 RON pentru același produs, respectiv de 38 ori mai mult;

- față de prețul de comercializare practicat pe piață la produsul "siguranțe MPR 500 V - 160 A", respectiv de 224.000 RON, S.C. B. S.A. a plătit către furnizorul său (S.C. E. S.A. București) prețul de 3.959.235 RON pentru același produs, respectiv de 17 ori mai mult;

- față de prețul de comercializare practicat pe piață la produsul "siguranțe MPR 500 V - 315 A", respectiv de 224.000 RON, S.C. B. S.A. a plătit către furnizorul său (S.C. E. S.A. București) prețul de 4.339.860 RON pentru același produs, respectiv de 19 ori mai mult;

- față de prețul de comercializare practicat pe piață la produsul "siguranțe automate 20 A - 1pol", respectiv de 101.300 RON, S.C. B. S.A. a plătit către furnizorul său (S.C. E. S.A. București) prețul de 837.690 RON pentru același produs, respectiv de 8 ori mai mult;

- față de prețul de comercializare practicat pe piață la produsul "siguranțe automate 25 A - 1pol", respectiv de 101.300 RON, S.C. B. S.A. a plătit către furnizorul său (S.C. E. S.A. București) prețul de 890.925 RON pentru același produs, respectiv de 8 ori mai mult.

S-a reținut că însuși apărătorul intereselor părții civile x AKTIENGESELLSCHAFT (Germania) în România, prin adresa nr. x/27.09.2005, învedera - în esență - următoarele: S.C. E. S.A. București nu figurează în baza sa de date ca fiind distribuitor de produse x; nu au existat nici un fel de relații comerciale între S.C. x S.R.L. România și S.C. E. S.A. București; nici una dintre societățile comerciale implicate în circuitul comercial nu sunt distribuitoare de produse x și nu au desfășurat relații comerciale cu reprezentantul său autorizat în România - S.C. x S.R.L. România.

În final, s-a concluzionat că achiziția publică de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x, de către autoritatea contractantă S.C. B. S.A. de la S.C. E. S.A., s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie - O.U.G. nr. 60/2001, H.G. nr. 461/2001, O.M.F. nr. 1012/2001 și procedura operațională de aprovizionare a materialelor destinate sucursalelor Cod-PO-HE-DM-01.

Referitor la decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale, invocată în cauză de către recurentul inculpat A., Înalta Curte constată că sentința penală nr. 505 din data de 20 iunie 2013 a Tribunalului București, secția I Penală a fost pronunțată anterior acestei decizii a Curții Constituționale.

Ulterior, Curtea de Apel București, în considerentele deciziei penale nr. 1632/A din 22 noiembrie 2017, a punctat, în mod precis și detaliat, încălcarea, de către inculpatul A., a dispozițiilor cuprinse în legislația primară, conform interpretării date de instanța de contencios constituțional normei de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, aceleași încălcări ale legii fiind constatate, de altfel, și de judecătorul fondului. Astfel, în acord cu instanța de apel, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește comanda nr. x din 21.09.2004, aceasta a fost semnată pentru S.C. B. S.A. de inculpatul A., director general, cu încălcarea dispozițiilor art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001, art. 46 din H.G. nr. 461/2001 raportat la art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 60/2001, conform cărora autoritatea contractantă avea obligația de a încheia contractul de achiziție publică în formă scrisă.

De asemenea, tot în legătură cu achiziția de aparataj electric de joasă tensiune contrafăcut sub marca x de la S.C. E. S.A. București, în mod legal s-a constatat că inculpatul A., director general, a încălcat și următoarele dispoziții legale:

- art. 23 lit. e) din H.G. nr. 461/2001 cu ocazia inițierii procedurii de achiziție, întocmirea și trimiterea cererilor de ofertă anterior constituirii Comisiei de evaluare;

- art. 15 din O.U.G. nr. 60/2001 desemnarea procedurii de achiziție sub forma cererii de ofertă în lipsa notei estimative de evaluare a contractului de achiziție publică de aparataj electric marca x și fără a fi cuprinsă în planul anual 2004;

- art. 12 din O.U.G. nr. 60/2001 cu ocazia emiterii comenzii nr. x/22.10.2004 prin aplicarea procedurii negocierii cu o singură sursă, fără a se afla în această situație legală;

- art. 13 lit. a) din O.U.G. nr. 60/2001 care stipulează că autoritatea contractantă aplică procedura de cerere ofertă numai în cazul în care valoarea estimată fără TVA a contractului de achiziție publică este mai mică decât echivalentul în RON a sumei de 40.000 de euro pentru contractul de furnizare, cei în cauză fiind obligați să aplice procedura de licitație deschisă sau restrânsă.

II.) În referire la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul A., în legătură cu achiziția de către S.C. B. S.A. de aparataj electric de joasă tensiune marca x, prin sentința penală mai sus menționată, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Cu titlu prealabil s-a constatat că, și în acest caz, exista obligativitatea respectării O.U.G. nr. 60/2001, H.G. nr. 461/2001, O.M.F. nr. 1012/2001 și procedura operațională de aprovizionare cu materiale și echipamente destinate sucursalelor - Cod-PO-HE-DM-01, intrată în vigoare la data de 04.02.2004 (cu mecanism identic - pentru produsele achiziționate din țară - cu procedura precedentă, Cod-PO-HE-DC-01, intrată în vigoare la data de 16.06.2003).

Astfel, la data de 04.10.2004, directorul adjunct al Direcției de Marketing, Privatizare și Afaceri Internaționale din cadrul S.C. B. S.A., inculpatul Q., având în vedere analiza măsurilor din programul de trecere a vârfului de iarnă 2004 - 2005, a întocmit "Nota" privind analiza stocurilor de produse necesare sucursalelor S.C. B. S.A., pentru asigurarea în funcționare a echipamentelor energetice în perioada de iarnă 2004 - 2005.

Această notă a fost înregistrată sub nr. x/04.10.2004 și aprobată de directorul general - inculpatul A..

Anterior, sub nr. x/01.10.2004, la S.C. B. S.A. se înregistrase adresa întocmită de directorul Direcției Exploatare, numitul R., însoțită de o anexă (tabel) conținând "Sinteza măsurilor din programul de trecere a vârfului de iarnă 2004-2005 la nivel B.", aprobată de conducerea S.C. B. S.A. (prin inculpatul A.), în atenția inculpatului Q. (directorul adjunct al Direcției de Marketing, Privatizare și Afaceri Internaționale). La pct. V.16 - Aprovizionare era prevăzută "asigurarea stocurilor de piese de schimb pentru instalațiile și echipamentele electrice" - conform solicitărilor F..

La data de 26.10.2004, după centralizarea celor nouă răspunsuri (toate emise cu depășirea datei de 08.10.2004 - termen limită), inculpatul Q., în calitatea cunoscută, a întocmit nota nr. x/2004, prin care solicita aprobarea începerii procedurii de achiziție de aparataj electric de joasă tensiune din import - producător x ELECTRIC - cu precizarea că această activitate să se efectueze prin analiza de oferte pe sorto-tipo-dimensiuni de la distribuitori autorizați, "în vederea reducerii perioadei necesare organizării achiziției, și livrarea produselor în timp util pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor la echipamentele electrice și constituirea unui stoc de siguranță aferent iernii 2004-2005".

Această notă a fost aprobată de inculpatul A., în calitate de director general, fără a exista o notă estimativă de evaluare a contractului.

La data de 29.10.2004, inculpata S. a întocmit decizia nr. 457/2004 a Directorului General al S.C. B. S.A., de constituire a comisiei de analiză de ofertă pentru atribuirea contractului de furnizare produse - aparataj electric de joasă tensiune, comisie formată din: inculpatul Q. - președinte, inculpații T. și U. - membri, martora V. - membru și inculpata S. - secretar. În cuprinsul deciziei, se preciza că analiza de oferte privind achiziția vizată se va efectua pe sorto-tipo-dimensiuni.

Decizia a fost semnată, printre alții și de directorul general, inculpatul A..

La data de 08.11.2004, S.C. B. S.A. (în calitate de autoritate contractantă) și S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. (în calitate de furnizor) au încheiat contractul de furnizare de aparataj electric de joasă tensiune nr. 156/08.11.2004, în baza analizei de oferte nr. x/08.11.2004, privind întrerupătoare și comutatoare de joasă tensiune (cod CPSA nr. 3120.25), contract semnat din partea autorității contractante (partea achizitoare) de către inculpatul A. (director general), martora W. (director economic), inculpatul Q. (director adjunct al Direcției Marketing, Privatizare și Afaceri Internaționale) și vizat de către numita X. (consilier juridic), iar din partea furnizorului de către martorul (inginer) Y. (director).

La data de 13.11.2004, S.C. B. S.A. (în calitate de autoritate contractantă) a încheiat cu S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. (în calitate de furnizor) actul adițional nr. x la contractul de furnizare de aparataj electric de joasă tensiune nr. 156/08.11.2004, prin care a majorat valoarea contractului cu suma de 11.613.941.550 RON (ROL - exclusiv TVA) = 291.171 euro (la cursul de schimb din 18.11.2004) - prin suplimentarea cantităților prevăzute inițial în anexa la acest contract.

Actul adițional nr. x a fost semnat din partea S.C. B. S.A. de către inculpații A. (director general) și Q. (director adjunct al Direcției Marketing, Privatizare și Afaceri Internaționale), de martora W. (director economic) și de numita Z. (consilier juridic).

De asemenea, la data de 03.12.2004, S.C. B. S.A. (în calitate de autoritate contractantă) a încheiat cu S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. (în calitate de furnizor) actul adițional nr. x la contractul de furnizare de aparataj electric de joasă tensiune nr. 156/08.11.2004, prin care a majorat valoarea contractului, din nou, cu suma de 7.632.991.250 RON (ROL - exclusiv TVA) = 203.221 euro (la cursul de schimb din 03.12.2004) - prin suplimentarea cantităților prevăzute inițial în anexa la acest contract.

Actul adițional nr. x a fost semnat din partea S.C. B. S.A. de către inculpații A. (director general) și Q. (director adjunct al Direcției Marketing, Privatizare și Afaceri Internaționale), de martora W. (director economic) și de numita Z. (consilier juridic).

S-a constatat că, în relația comercială cu S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A., inculpatul A. a încălcat o serie de prevederi legale, concertat (prin acțiuni/omisiuni de același tip ori complementare), după caz, și anume:

- a inițiat procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică deși contractul nu era cuprins în programul anual al achizițiilor publice și nici nu era determinat obiectul contractului de apariția unei situații de forță majoră sau a unor situații care impuneau acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute;

- nu a estimat valoarea contractului de achiziție publică - operațiune necesară pentru a decide asupra oricărui demers ulterior;

- nu a efectuat studiul pieței și nici consultarea bazei proprii de date, nu a transmis cereri de ofertă furnizorilor agreați și nici celor cu premise speciale;

- a aplicat procedura cererii de ofertă (procedura simplificată de atribuire a unui contract de achiziție publică, prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți furnizori, executanți sau prestatori), prev. de art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 60/2001 (deși, de regulă, contractele de achiziție publică se atribuie prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă), cu depășirea pragului de 40.000 euro (în echivalent în RON) pe contractul de furnizare pe tip de produs (la contactoare = 234.699 euro, exclusiv TVA; la întrerupătoare automate = 543.321 euro, exclusiv TVA);

- a aplicat procedura negocierii cu o singură sursă (procedura prin care autoritatea contractantă se consultă și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu un singur furnizor, executant sau prestator), prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) teza a II-a din O.U.G. nr. 60/2001, deși S.C. B. S.A. nu se afla în niciunul dintre cazurile de la art. 12 lit. a)-h) din O.U.G. nr. 60/2001 (ultimul dintre ele fiind de luat în mod special în dezbatere: în situație de forță majoră, respectiv stare de necesitate ori altele asemenea sau în orice alte cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevăzute și ale căror circumstanțe, sub nici o formă, nu se datorează vreunei acțiuni a autorității contractante, dar numai pentru achiziționarea produselor, serviciilor, lucrărilor necesare pentru a face față situației de extremă urgență, într-o perioadă imediată, perioadă care nu poate depăși durata normală de aplicare a procedurilor de licitație deschisă sau de licitație restrânsă).

S-a constatat că oferta venită din partea S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. nu are nici ștampilă cu nr. de ieșire de la emitent (S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A.), nici ștampilă cu nr. de intrare la destinatar (S.C. B. S.A.), dar, totuși, poartă un număr - 1391/01.10.2004 - și o viză olografă a inculpatului Q. ("în baza de date cu potențiali furnizori" - adresată Serviciului Contracte), semnătura acestuia și o dată - 01.10.2004. Viza "a inclus" ofertantul S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. în categoria potențialilor furnizori de aparataj electric de înaltă, medie și joasă tensiune, deși o minimă verificare ar fi relevat că obiectul de activitate al ofertantului consta în "transportul pe calea ferată și activitatea de spălare vagoane de marfă".

Conchizând, s-a reținut că "Nota privind analiza stocurilor de produse necesare Sucursalelor F. pentru asigurarea în funcționare a echipamentelor energetice în iarna 2004-2005", contrar pretențiilor, are valoarea unui pretext pentru declanșarea unei proceduri de achiziție publică neconforme cu legea.

S-a observat că potențialii ofertanți (în optica autorității contractante) nu se află pe lista furnizorilor agreați de către S.C. B. S.A., listă valabilă începând cu trimestrul II/2004 și înregistrată sub nr. x/29.04.2004.

Potrivit evidențelor Oficiului Registrului Comerțului, cele cinci societăți comerciale (S.C. AA. S.R.L., S.C. BB. S.R.L., S.C. CONSTRUCȚII C.F.R. S.A., S.C. CC. S.A. și S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A.), potențiali ofertanți, cărora li s-au înaintat, prin fax, cererile de ofertă, sub nr. x/26.10.2004, nu au menționate - la capitolul "obiecte de activitate declarate" - codurile aferente produselor electrice de joasă tensiune și, pe cale de consecință, nu puteau comercializa astfel de produse.

Din adresa nr. x/13.06.2006, înaintată de Asociația de Acreditare din România - RENAR, rezultă că niciuna dintre societățile comerciale selectate de inculpați, ca potențiali ofertanți, nu a obținut certificări ISO - 9000, ISO - 9001 sau ISO - 14001, în nici un domeniu de activitate, din partea acestui organism de certificare și acreditare.

Totodată, prin adresa primită la data de 18.11.2005, S.C. x D. S.R.L. arăta că S.C. AA. S.R.L., S.C. BB. S.R.L., S.C. CONSTRUCȚII C.F.R. S.A., S.C. CC. S.A. și S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. nu au calitatea de dealeri sau distribuitori autorizați ai produselor x, situație care le excludea din selecția ca potențiali ofertanți de echipament electric de joasă tensiune a mărcii.

S-a reținut că, în speță, nu a existat situație de forță majoră sau altă situație care impunea acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute, pentru a se declanșa procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică - neprevăzut în planul anual de achiziții.

Totodată, s-a reținut că, în speță, nu a existat situație de forță majoră, respectiv stare de necesitate ori altele asemenea sau orice alte cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevăzute și ale căror circumstanțe, sub nici o formă, nu se datorează vreunei acțiuni a autorității contractante, cum nu a fost cazul de a se achiziționa produse (aparataj electric de joasă tensiune - contactoare, întrerupătoare) necesare pentru a face față situației de extremă urgență, într-o perioadă imediată, perioadă care nu poate depăși durata normală de aplicare a procedurilor de licitație deschisă sau de licitație restrânsă, pentru a se recurge la procedura negocierii cu o singură sursă.

Relevanță deosebită prezintă (similar celor din prima secțiune) cele consemnate în raportul de constatare tehnico-științifică - întocmit de D.N.A. - în ceea ce privește rezultatul analizei comparative a prețurilor de comercializare practicate de S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. București, cu prețurile de comercializare practicate de S.C. x D. S.R.L..

Prin compararea prețurilor plătite de S.C. B. S.A. pentru produsele achiziționate de la S.C. C.F.R. - S.S.V.M. S.A. București (prețurile înscrise în facturile de livrare), cu prețurile de catalog la produse echivalente (comunicate prin adresa din 18.11.2005) de la producătorul S.