WILSON v. THE UNITED KINGDOM

A doua secțiune DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 71570/01 de John Henry WILSON împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 18 martie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președinte, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Stanislav Pavlovschi, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, Grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 3 iulie 2001, având în vedere decizia parțială din 10 septembrie 2002, printre altele , să se alăture acestor cereri la alte cereri (nr. 58372/00, 61878/00, 63477/00, 63480/00, 63647/00, 63961/00, 64986/01, 64996/01, 65202/01, 65478/01, 65507/01, 65741/01, 65906/01, 66181/01, 67100/01, 677913/01, 68173/01, 68175/01, 68264/01, 68298/01, 68449/01, 6976/01, 69323/01, 69321/01, 699291/01, 70521/01, 70741/01, 71176/01, 71428/01, 71429/01, 71758/01, 72656/01, 73646/01, 73653/01, 73978/01, 74961/01, 7592/01, 75126/01, 75993/01, 75995/01, 77129/01, 777424/01, 682/02, 2573/02, 4810/02, 10747/02, 13944/02, 1444/02 și 14537/02), având în vedere observațiile prezentate de guvernul respondent și observațiile în răspuns transmise de solicitant, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTS Reclamantul, dl John Henry Wilson, este un național britanic care s-a născut în 1952 și locuiește în județul Fermanagh. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna K Campbell, un avocat care practică la Belfast. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whowersley al Biroului Externe și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 11 februarie 1998, lăsând trei copii născuți în 1977, 1979 și 1981. Solicitarea pentru Pensiunea Veduvii („WP”) a fost formulată la 23 noiembrie 2000 și a fost respinsă la 20 decembrie 2000 din motivul că nu are dreptul la WP pentru că nu era femeie. La 30 ianuarie 2001, această chestiune a fost reexaminată și decizia a rămas nemodificată. Reclamantul a apelat și, la 4 aprilie 2001, decizia inițială a fost susținută. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Runkee și White v. Regatul Unit , nr. 42949/98 §§ 40-41, 25 iulie 2007. COMPLAINTul reclamantului a plâns că legislația britanică de securitate socială a discriminat împotriva lui din motive de sex, în încălcarea articolului 14 din Convenția luată în conjuncție atât cu art. 8 din Convenția, cât și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. HOTĂRÂREA Prin scrisoarea din 27 august 2007, reclamantul a fost informat că hotărârea din Runkee și White v. Regatul Unit (n. 42949/98 și 53134/99), prezentată la 10 mai 2007, a devenit finală la 25 iulie 2007, după notificarea părților că nici o parte nu are scopul de a solicita trimiterea cauzei către Marea Camera (art. 44 alineatul (2) litera (a) din convenție). La 16 ianuarie 2008, reprezentantul juridic al reclamantului a informat Registrul că nu a avut nicio opoziție cu privire la cazul care a fost eliminat din listă ca singura chestiune neregulă referitoare la WP. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să dispună de cererea celorlalte la care a fost aderat; decide să elimine restul cererii din lista sa de cazuri. Lawrence Early Lech Garlicki Președintele grefierului

FOURTH SECTION

FINAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 71570/01

by John Henry WILSON

against the United Kingdom

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 18

March

2008 as a Chamber composed of:

Lech Garlicki,

President,

Nicolas Bratza,

Giovanni Bonello,

Stanislav Pavlovschi,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Ledi Bianku,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 3 July 2001,

Having regard to the partial decision of 10 September 2002,

inter alia

, to join these applications to other applications (nos. 58372/00, 61878/00, 63477/00, 63480/00, 63647/00, 63961/00, 64986/01, 64996/01, 65202/01, 65478/01, 65507/01, 65741/01, 65906/01, 66181/01, 67100/01, 67913/01, 68173/01, 68175/01, 68264/01, 68298/01, 68449/01, 69076/01, 69323/01, 69327/01, 69491/01, 70521/01, 70741/01, 71176/01, 71428/01, 71429/01,

71758/01, 72656/01, 73646/01, 73653/01, 73978/01, 74961/01, 75092/01, 75126/01, 75993/01, 75995/01, 77129/01, 77424/01, 682/02, 2573/02, 4810/02, 10747/02, 13944/02, 14404/02 and 14537/02),

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr John Henry Wilson, is a British national who was born in 1952 and lives in County Fermanagh. He was represented before the Court by Mrs K Campbell, a lawyer practising in Belfast. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The applicant’s wife died on 11 February 1998, leaving three children born in 1977, 1979 and 1981. His claim for Widow’s Pension (“WP”) was made on 23 November 2000 and was rejected on 20 December 2000 on the ground that he was not entitled to WP because he was not a woman. The applicant asked for reconsideration. On 30 January 2001 the matter was reconsidered and the decision remained unchanged. The applicant appealed and on 4 April 2001 the original decision was upheld. The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law.

B.

Relevant domestic law

The domestic law relevant to this application is set out in

Runkee and White v. the United Kingdom

, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.

COMPLAINT

The applicant complained that British social security legislation discriminated against him on grounds of sex, in breach of Article 14 of the Convention taken in conjunction with both Article 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.

THE LAW

By a letter of 27 August 2007 the applicant was informed that the judgment in

Runkee and White v. the United Kingdom

(nos. 42949/98 and 53134/99), delivered on 10 May 2007, had become final on 25 July 2007 following the parties’ notification that neither side intended to seek referral of the case to the Grand Chamber (Article 44 § 2 (a) of the Convention).

On 16 January 2008 the applicant’s legal representative informed the Registry that he had no objection to the case being struck out of the list as the only outstanding issue concerned WP.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to disjoin the application from the others to which it was joined;

Decides

to strike the remainder of the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Lech Garlicki

Registrar

President