CtEDO 20.03.2008 Auto

AFFAIRE PAPASTEFANOU c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
20.03.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE PAPASTEFANOU c. GRECE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

În cauza Papastefanou c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din Nina Vajić, Președinte, Christos Rozakis, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Ssticlă Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători, și Søren Nielsen grefier de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 28 februarie 2008, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsește o cerere (n 39170/06) îndreptat împotriva Republicii Elene și al cărui resortisant al acestui stat, Ioannis Papastefanou ( O. Patsopoulou, membru al Consiliului Juridic al statului. La 3 mai 2007, Curtea a decis să comunice guvernului durata procedurii. În conformitate cu art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis că aceasta se va pronunța în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. Reclamantul s-a născut în 1938 și își are reședința în Atena. Este funcționar al Ministerului Muncii, pensionat. Prin Decizia ministerială nr. 94363 din 17 mai 1991, reclamantul a fost detașat (απόσπαση ) la Hanovra în calitate de reprezentant al muncii ( εργατικός ακόλουθος) până la 30 septembrie 1994. În perioada detașării sale, reclamantul a fost spitalizat între 17 iulie și 12 august 1994, din cauza hemoragiei gastrice (gastroragie) și a infarctului. Ulterior, reclamantul a solicitat prelungirea detașării sale, dar a fost deconectat de la cererea sa. La sfârșitul spitalizării sale, i s-a prescris un stop medical care a durat, din cauza prelungirilor succesive, până la 31 ianuarie 1996; în această perioadă, reclamantul a rămas în Hanovra. Apoi s-a întors în Grecia și-a reluat serviciul. La 30 decembrie 1998, reclamantul a sesizat instanța administrativă cu privire la o acțiune în despăgubire împotriva statului. El solicita, pentru perioada în care se afla în concediu medical în Hanovra, reținerea de la locul de muncă pe care angajatorul său nu i - o mai plătise atunci când detașarea sa se încheiase la 30 septembrie 1994. El susținea că era imposibil să călătorească în timpul stopării bolii sale și că, prin urmare, era obligat să rămână în Hanovra. La 27 noiembrie 2000, instanța a respins recursul. El a remarcat că, pentru întreaga perioadă de detașare a unui funcționar în străinătate și, în mod excepțional, pentru întreaga perioadă în care acesta este obligat să locuiască în străinătate după expirarea detașării sale, din cauza unui eveniment de forță majoră care a avut loc în timpul detașării sale și care l-a obligat să se întoarcă în țară. Cu toate acestea, instanța a considerat că reclamantul nu a demonstrat că a avut posibilitatea să se întoarcă în Grecia înainte de 31 ianuarie 1996 (Decizia nr. 8989/2000). La 12 septembrie 2001, reclamantul a răspuns la apel. La 16 aprilie 2003, Curtea Administrativă din Acțiune a acordat parțial dreptul la acțiune și a recunoscut că reclamantul avea dreptul la expatriere pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie și 21 decembrie 1994. 10. La 11 august 2003, reclamantul s-a ocupat de casare. La cauza este în prezent pendinte în fața Consiliului de Stat. Lacul, stabilit inițial la 15 noiembrie 2004, a fost ulterior amânat de mai multe ori. Potrivit celor mai recente informații furnizate de solicitant, aceasta trebuia să aibă loc la 14 ianuarie 2008, dar a fost amânat din nou. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE 11. Reclamantul susține că durata procedurii nu a respectat principiul "timpul rezonabil" astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestații cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 12. Instanța administrativă, de a avea același ritm ca instanțele inferioare în prelucrarea cauzelor. 13. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 30 decembrie 1998, cu sesizarea instanței administrative da'e și nu a încetat încă, procedura fiind în prezent în curs de desfășurare în fața Consiliului da' . Prin urmare, ea a durat deja mai mult de nouă ani și o lună, pentru trei instanțe. Cu privire la admisibilitate14, Curtea constată că acest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se soluționează o cauză apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și de obiectul litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 16. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender citată anterior 17. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz. Ținând seama de jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde la cerința termenului rezonabil Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) al doilea paragraf din Convenție. PRIVIND ALTE VIOLAȚII ALEGATE 18. Invocând articolele 1 și 2 din Convenție, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge că, refuzându-i dreptul de a fi expatriat în timpul bolii sale, autoritățile naționale au privat mijloacele de supraviețuire și i-au încălcat dreptul de a-și respecta bunurile. Cu privire la admisibilitate 19. Ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau a protocoalelor sale. 20. Prin urmare, această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din Convenție. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 21. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r i contractante nu permite să se dea la o parte ^ i ^ i ^ i ^ i ^ i pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 178 EUR (EUR) pentru prejudiciile materiale. Această sumă corespunde alocațiilor pe care le consideră a fi datorate de statul membru respectiv, plus dobânda; de asemenea, solicită 40 000 EUR pentru prejudiciile morale pe care le-ar fi suferit. 23. Guvernul invită Curtea să respingă cererea pentru daune materiale și afirmă că o constatare a încălcării ar constitui, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă în ceea ce privește prejudiciul moral. Cu titlu alternativ, acesta afirmă că suma alocată în acest sens nu poate depăși sumele acordate în mod obișnuit de Curte în cauze similare. 24. Curtea reamintește că constatarea încălcării convenției la care a ajuns rezultă exclusiv dintr-o necunoaștere a dreptului de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil În aceste condiții, aceasta nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și orice prejudiciu material de care reclamantul ar fi avut de suferit; prin urmare, acest aspect al pretențiilor sale ar trebui respins. În schimb, Curtea consideră că prelungirea procedurii în litigiu dincolo de termenul rezonabil Prin urmare, nu este necesar să i se acorde nicio sumă în acest sens. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA L 6 alin. (1) din Convenție afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, 6 000 EUR (șase mii de euro) pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 20 martie 2008, în temeiul articolului 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-04-30
0,97
AFFAIRE PAPATHANASIS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PAPATHANASIS c. GRÈCE ( Requête n o 46064/07) ARRÊT STRASBOURG 30 avril 2009 DÉFINITIF 06/11/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Papathanasis c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’h
CtEDO 2008-06-05
0,96
AFFAIRE LAMBADARIDOU c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE LAMBADARIDOU c. GRÈCE ( Requête n o 42150/06) ARRÊT STRASBOURG 5 juin 2008 DÉFINITIF 01/12/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2008-07-31
0,96
AFFAIRE LAMBROPOULOU c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE LAMBROPOULOU c. GRÈCE ( Requête n o 8009/07) ARRÊT STRASBOURG 31 juillet 2008 DÉFINITIF 31/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Lambropoulou c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’
CtEDO 2007-05-03
0,96
AFFAIRE PAPADOGEORGOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PAPADOGEORGOS c. GRÈCE ( Requête n o 18700/05) ARRÊT STRASBOURG 3 mai 2007 DÉFINITIF 03/08/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2008-02-21
0,96
AFFAIRE KONSTANTINOS LADAS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE KONSTANTINOS LADAS c. GRÈCE ( Requête n o 15001/06) ARRÊT STRASBOURG 21 février 2008 DÉFINITIF 07/07/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
Sursă