ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1320/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

1202, Judecătoria Sector 3 București a condamnat, printre alții, pe inculpata

P.C. la:

- un an și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215

alin. (2) și (3) C. pen.;

- un an închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C.

pen.

În temeiul art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea

mai grea de un an și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71 și art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de

arest a inculpatei și s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și

arestării preventive de la 8 februarie 1996, la zi.

A fost obligată

inculpata, în solidar cu coinculpatul P.F., la plata sumei de 1.500 dolari

S.U.A. către partea civilă A.A.

S-a dispus anularea

înscrisurilor falsificate,

A fost obligată

inculpata la plata sumei de 150.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 14 ianuarie 1994,

inculpata P.C., împreună cu soțul său, coinculpatul P.F. a indus-o în eroare pe

partea vătămată A.A. cu ocazia vânzării unei garsoniere, pe care o

înstrăinaseră anterior, primind în schimb, cu titlu de avans, suma de 1.500

dolari S.U.A. Totodată, la aceeași dată inculpații au declarat în fața

notarului public că imobilul este în proprietatea lor, împrejurare

necorespunzătoare adevărului.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3

București, coinculpatul P.F. și părțile civile A.A., P.G. și G.P.

Prezent în fața

instanței, inculpatul a declarat că își retrage apelul.

Părțile civile și-au

motivat apelurile, în sensul că nu le-au fost acordate sumele pe care le-au

solicitat când s-au constituit părți civile.

Parchetul de pe lângă

Judecătoria Sectorului 3 București și-a motivat apelul în sensul că pedepsele

aplicate inculpaților sunt prea mici în raport de gravitatea faptelor comise,

nu s-au confiscat de la inculpatul P.F. suma de 300 dolari S.U.A. și nu s-a

arătat în dispozitivul hotărârii care sunt actele care au fost falsificate.

Prin decizia penală nr.

1265/ A din 10 noiembrie 1997, Tribunalul București, secția a II-a penală, a

respins, ca nefondate apelurile declarate de părțile civile A.A., P.G. și G.P.

A fost admis apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București,

dispunându-se, printre altele, condamnarea inculpatei P.C. la:

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2)

și (3) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3

ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani închisoare, în final

inculpata urmând să execute 5 ani închisoare.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

A fost computată

detenția inculpatei de la 8 februarie 1966 la data liberării provizorie.

Au fost anulate

înscrisurile falsificate, respectiv buletinele de identitate falsificate și

folosite de inculpați.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs, printre alții inculpata P.C. care a solicitat

desființarea hotărârii atacate, deoarece deși legal citată, aceasta a lipsit de

la dezbateri.

Prin decizia penală nr.

176 din 24 februarie 1998, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat,

printre altele, a recursului declarat de inculpata P.C., obligând-o la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 150.000 lei.

Considerând că

hotărârile instanțelor au fost pronunțate cu încălcarea legii, împotriva

acestora, în temeiul art. 409 alin. (1) și art. 410 alin. (1) partea I teza I

C. proc. pen., a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, criticând-o în sensul omisiunii

aplicării dispozițiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997, privind

grațierea pedepsei aplicate inculpatei pentru infracțiunea de fals în

declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

Recursul în anulare este

fondat, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art. 1 lit. a),

coroborat cu art. 11 din legea nr. 137 din 25 iulie 1997, se grațiază în

întregime pedepsele cu închisoare până la 2 ani inclusiv, aplicate de

instanțele de judecată faptelor comise până la 26 mai 1997.

Conform art. 5 alin. (1)

din același act normativ, prevederile art. 1 și art. 4 din prezenta lege nu se

aplică recidiviștilor, precum și celor care au săvârșit acele infracțiuni

expres exceptate, printre acestea nefiind și infracțiunea de fals în

declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.

Verificând actele și

lucrările dosarului, se constată că în mod corect instanțele au reținut că

inculpata P.C. nu are antecedente penale și a comis infracțiunea de fals în

declarații la data de 14 ianuarie 1994, deci anterior datei de 26 mai 1997,

pentru care a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Așadar, atât instanța de

apel, cât și de recurs, trebuiau să constate că în cauză sunt îndeplinite

cerințele Legii nr. 137/1997 în ce privește pedeapsa de 2 ani închisoare

aplicată inculpatei pentru infracțiunea de fals în declarații prevăzută de art.

292 C. pen. și să dispună grațierea în întregime și condiționat, conform art. 1

lit. a) din actul normativ sus-menționat, a acestei pedepse.

Neprocedând în acest

fel, se apreciază că hotărârile instanțelor au fost pronunțate cu încălcarea

legii.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 414

1

C. proc. pen., raportat la art.

385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursul în anulare

să fie admis.

Se vor casa hotărârile

atacate, cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor Legii nr. 137/1997,

privind grațierea unor pedepse și pedeapsa ce urmează să o execute inculpata

P.C.

Se vor înlătura

aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) și ale art. 34 lit. b) C. pen.

Se va descontopi

pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepsele

componente de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și 2 ani

închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații,

prevăzută de art. 292 C. pen. și sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare, care

se va înlătura.

În temeiul art. 1 lit.

a), cu referire la art. 10 din Legea nr. 137/1997, urmează să se constate

grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată

inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de

art. 292 C. pen.

Inculpata P.C. urmează

să execute pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii

de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței penale nr. 1202 din 18 decembrie 1996 a Judecătoriei

Sectorului 3 București, deciziei penale nr. 1265 din 19 noiembrie 1997 a

Tribunalului București și deciziei penale nr. 170 din 24 februarie 1998 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe inculpata P.C.

Casează decizia penală nr. 1265 din

10 noiembrie 1997 a Tribunalului București, secția a II-a penală și decizia

penală nr. 170 din 24 februarie 1998 a Curții de Apel București, secția a II-a

penală, cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor Legii nr. 137/1997

privind grațierea unor pedepse și pedeapsa de executat.

Înlătura aplicarea art. 33 lit. a)

și art. 34 lit b) C. pen. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare

aplicată inculpatei, în pedepsele componente de 3 ani închisoare, aplicată

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2)

și (3) C. pen. și 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de

fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen. și sporul de pedeapsă de 2 ani

închisoare.

Înlătură sporul de pedeapsă de 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 1 lit. a), cu

referire la art. 10 din Legea nr. 137/1997, constată grațiată integral și

condiționat pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

Inculpata P.C. urmează să execute

pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

Constată că inculpata a fost

arestată preventiv în perioada de la 8 februarie 1996, până la punerea efectivă

în libertate, perioadă de pe care o deduce din pedeapsa aplicată.

Onorariul de avocat, în sumă de

300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 martie 2003.