ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4438/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4438/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul C.N.S.C.
la data de 2 mai 2012, SC S.F. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Achiziții Publice, a
formulat contestație împotriva rezultatului procedurii de atribuire a
contractului de achiziție publică, având ca obiect "servicii de pază
pentru obiectivul Alexeni", cod CPV 79713000-5, solicitând anularea
acestui rezultat și atribuirea contractului reclamantei, care îndeplinește
condițiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini.
Prin Decizia nr.
1313/C8/1464 din 11 mai 2012, C.N.S.C. a declinat competența de soluționare a
cererii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006
și a art. 1, 2 alin. (1) lit. c), art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr.
554/2004, precum și a art. 3 C. proc. civ.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, la data de 17 mai 2012, sub nr. 4052/2/2012.
Reclamanta a adus o
modificare cererii introductive la primul termen de judecată, întregind
motivele cererii de nulitate cu alte două argumente. Primul privește
neîndeplinirea de către câștigătoarea licitației a condiției specificate în
caietul de sarcini a "cifrei medii de afaceri pe ultimii trei ani",
SC A.S. SRL fiind înființată abia în anul 2011. Cel de-al doilea privește
neîndeplinirea de către aceeași societate a condiției "listei cu
personalul angajat (...) care nu trebuie să fie mai mic de 50 de persoane"
coroborat cu "personalul angajat pentru executarea activităților de pază
trebuie să dețină atestat în domeniu". Societatea câștigătoare a îndeplinit
condiția probării angajării și a atestatului pentru 48 de persoane, nu și
pentru angajații E.V. și G.M.
Prin încheierea din
25 mai 2012 s-a dispus asupra întregirii cadrului procesual subiectiv al
cererii fiind introdusă în cauză SC A.S. SRL.
Prin întâmpinare, SC
A.S. SRL solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că, în ce
privește "cifra medie de afaceri pe ultimii trei ani", autoritatea
contractantă a impus condiția participanților la procedură nu de a funcționa de
cel puțin trei ani (nu o condiție de vechime minimă a societății), ci condiția
de a avea o cifră de afaceri de minim 150.000 RON/an, adică o condiție
privitoare la minimul cifrei de afaceri, care este îndeplinită de pârâtă, care
în anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 1.939.375 RON.
Referitor la
angajații E.V. și G.M., aceștia sunt angajați ai pârâtei din 10 noiembrie 2011
și, respectiv din 7 decembrie 2011, înainte de inițierea procedurii de
atribuire a contractului în cauză, având și atestate eliberate de DGPMB, așa
încât pârâta a îndeplinit condiția prevăzută de autoritatea contractantă de
avea un număr de 50 de angajați cu atestat.
În ceea ce privește
utilizarea frecvenței cerute de autoritatea contractantă, dovedește prin
contractul de prestări servicii încheiat cu o societate de specialitate care îi
pune la dispoziție frecvențele necesare utilizării unui număr de 7 stații de
emise recepție, că îndeplinește și această condiție prevăzută în caietul de
sarcini.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința nr.
4503 din 6 iulie 2012 a Curții de Apel București a fost respinsă, ca
neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta SC S.F. SRL în contradictoriu cu
pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală
Achiziții Publice și SC A.S. SRL.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut că pârâtul Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului prin Direcția Generală de Achiziții Publice a declanșat
la 11 aprilie 2012 procedura de atribuire a contractului având ca obiect
"servicii de pază pentru obiectivul Alexeni", prin selecție de
oferte. Contractul urmând să aibă ca obiect prestarea de servicii din categoria
celor incluse în Anexa nr. 2 B din O.U.G. nr. 34/2006 și o valoare mai mică
decât cea prevăzută de art. 57 alin. (2) din același act normativ, respectiv
472.320 RON fără TVA (reprezentând echivalentul a 109.842 euro fără TVA),
pârâtul nu era obligat să respecte, în privința atribuirii contractului în
cauză, dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006. Cu toate acestea, pârâtul a ales să
urmeze această procedură reglementată de actul normativ invocat și, în
completare, și de O.M.D.R.T. nr. 1319/2010.
Având în vedere că
potrivit art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, în cazul contractelor a căror
atribuire nu intră sub incidența prevederilor ordonanței de urgență,
autoritatea contractantă are obligația de a asigura o utilizare eficientă a
fondurilor în procesul de atribuire, de a promova concurența dintre operatorii
economici, precum și de a garanta nediscriminarea, recunoașterea reciprocă și
tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea
contractului, în respectarea principiului legalității care trebuie să guverneze
actele administrației publice, instanța de primă jurisdicție a reținut că,
întrucât a optat pentru urmarea procedurii de achiziție publică conform O.U.G.
nr. 34/2006, pârâtul avea obligația să respecte întocmai prevederile acestui
act normativ, în măsura în care se aplică contractelor având ca obiect prestare
de servicii din categoria celor incluse în Anexa nr. 2 B, conform art. 16 alin.
(1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Raportat la
respectarea întocmai a prevederilor legale menționate, instanța de fond a
reținut că raportul procedurii prin care este desemnată câștigătoare SC A.S.
SRL, despre care s-a considerat că întrunește toate cerințele impuse prin
documentația de atribuire și că a ofertat cel mai mic preț, nu suferă de niciun
viciu de legalitate.
Astfel, se arată de
către reclamantă că SC A.S. SRL nu a îndeplinit anumite cerințe expuse în
documentația de atribuire.
Cât privește cerința
expusă în caietul de sarcini ca ofertanții să dispună de licență de emisie pe o
undă de frecvență pusă la dispoziție de Inspectoratul General pentru
Comunicații și Tehnologia Informației sau să facă dovada închirierii unei
astfel de frecvențe, Curtea constată că, în raportul procedurii, s-a menționat
calificarea câștigătoarei licitației pe baza declarației pe proprie răspundere
asupra dispunerii de o astfel de frecvență, iar prin contractul de prestări
servicii nr. 4 din 23 aprilie 1012 încheiat cu SC G.L.S. SRL, SC A.S. SRL a
închiriat frecvențele prestatorului pentru 7 stații de emisie/recepție, făcând
astfel dovada îndeplinirii cerinței impusă prin caietul de sarcini anterior
încheierii contractului nr. 143 din 3 mai 2012.
Cât privește cerința
impusă în caietul de sarcini ca ofertanții să aibă o cifră medie de afaceri pe
ultimii trei ani de minim 150.000 RON, instanța de fond a apreciat că această
cerință nu poate fi interpretată în sensul extinderii efectelor ei, respectiv
pentru a se considera că s-a impus ca cerință referitoare la capacitatea
profesională a ofertanților nu numai dovedirea unei cifre de afaceri minime
anuale, ci și cerința unei experiențe minime de trei ani în domeniul
serviciilor de pază și protecție. Se observă că într-o fișă tehnică privind
achiziția serviciilor în cauză se face referire inclusiv la impunerea unei
cerințe referitoare la experiența în domeniu de minim trei ani, pe lângă aceea
a cifrei medii minime de afaceri pe ultimii trei ani. În caietul de sarcini,
care face parte din documentația de atribuire, nu mai este impusă această
cerință a experienței minime în domeniu. Cum din documentația de atribuire nu
face parte fișa tehnică menționată, ci numai caietul de sarcini, raportat la
cuprinsul acestuia, se constată că SC A.S. SRL îndeplinește condiția unei cifre
minime de afaceri anuale de 150.000 RON.
În ceea ce privește
nedovedirea angajării cu contract de muncă și a atestării pentru servicii de
pază și ordine a doi dintre agenții menționați în lista de personal a câștigătoarei
licitației, instanța a constatat că pentru aceștia (E.V. și G.M.) se face
dovada că sunt angajați ai SC A.S. SRL și au dobândit atestatele necesare
înainte de demararea procedurii de achiziție în cauză.
Recursul declarat
de SC S.F. SRL
Prin motivele de
recurs formulate, recurenta a criticat soluția instanței de fond ca netemeinică
și nelegală.
Recurenta a arătat că
instanța de fond a interpretat în mod eronat înscrisurile depuse la dosarul
cauzei, neobservând că cerința referitoare la capacitatea profesională a
ofertanților, precum și cerința unei experiențe minime de trei ani este
înscrisă în caietul de sarcini la pct. 5 din documentele înaintate de Minister.
II. Decizia instanței
de recurs
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând
motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator
și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat
pentru considerentele ce urmează:
Înalta Curte a
constatat că nu sunt fondate criticile formulate de recurentă, întrucât la
capitolul 5 din caietul de sarcini condițiile specificate se referă la faptul
că cifra medie de afaceri pe ultimii trei ani să fie de minim 150.000 RON.
Or, această cerință
impusă de ofertant nu poate fi interpretată în sensul extinderii efectelor ei,
cum greșit se susține, ci strict în limitele celor arătate.
Înalta Curte a
reținut că pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului prin Direcția
Generală de Achiziții Publice a declanșat la 11 aprilie 2012 procedura de
atribuire a contractului având ca obiect "servicii de pază pentru
obiectivul Alexeni", prin selecție de oferte.
Instanța de control
judiciar a reținut că raportul procedurii prin care a fost desemnată
câștigătoare SC A.S. SRL, despre care s-a considerat că întrunește toate
cerințele impuse prin documentația de atribuire și că a ofertat cel mai mic
preț, nu suferă de niciun viciu de legalitate, Înalta Curte constatând că
situația de fapt a fost corect reținută de instanța de primă jurisdicție.
Înalta Curte a
constatat că nu sunt fondate criticile formulate de recurentă, întrucât la
capitolul 5 din caietul de sarcini condițiile specificate se referă la faptul
că cifra medie de afaceri pe ultimii trei ani să fie de minim 150.000 RON.
Ori această cerință
impusă de ofertant nu poate fi interpretată în sensul extinderii efectelor ei,
cum greșit se susține, ci strict în limitele celor arătate.
Nefiind invocate
motive de casare sau modificare a sentinței atacate, Înalta Curte va menține hotărârea
instanței de fond și, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
formulat de SC S.F. SRL București împotriva Sentinței nr. 4503 din 6 iulie 2012
a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 octombrie 2012.
Procesat de GGC - GV