ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.11.2017

ÎCCJ, Decizia nr. 277/2017

HOTĂRÂRE
13.11.2017
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 277/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia

civilă nr. 277/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele;

1.

Circumstanțele speței

Prin Decizia civilă nr. 189 din

ședința completului de filtru de la 26 iunie 2017,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2017, s-a respins, ca

inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

soluționarea excepției de neconstituționalitate, invocate de

recurenta SC A. SRL cu privire la dispozițiile art. 29 alin. (3) și

(5) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și

completările ulterioare. Totodată, s-a sesizat Curtea Constituțională

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate de

recurenta SC A. SRL, cu privire la dispozițiile art. 493 alin. (3) și

(5) C. proc. civ. și s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de SC

de la 15 februarie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/838/2015.

La data de 18

iulie 2017, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație

și Justiție, Completul de 5 judecători, Completul civil 1,

Dosarul nr. x/1/2017, având ca obiect recursul declarat de SC A. SRL,

Galați, prin administrator B., împotriva Deciziei civile nr. 189 din

ședința completului de filtru de la 26 iunie 2017, pronunțate de

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5

judecători, în Dosarul nr. x/1/2017 [în ceea ce privește soluția

de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin.

(3) și (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările

și completările ulterioare].

Distinct de

motivele de recurs, recurenta și, ulterior, și intimata C. au invocat

excepția de neconstituționalitate a "prevederilor art. 29 alin.

(4) din Legea nr. 47/1992, cu privire la calea de atac, și în mod special

termenul de 48 de ore de la pronunțare", urmând a motiva, la

solicitarea instanței, excepția menționată.

Prin

încheierea din ședința completului de filtru de la 9 octombrie 2017,

s-au admis cererile formulate de recurenta SC A. SRL, Galați, prin

administrator B. și intimata C., s-a sesizat Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată

și s-a suspendat judecarea recursului declarat de SC A. SRL, Galați,

prin administrator B., până la pronunțarea instanței de

contencios constituțional.

2.

Contestațiile în anulare

La data de 25

iulie 2017, împotriva Deciziei civile nr. 189 din ședința completului

de filtru de la 26 iunie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație

și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2017

au formulat contestație în anulare atât recurenta SC A. SRL, Galați

prin administrator B., cât și intimata C.

de sesizare a Curții Constituționale

În cuprinsul

contestațiilor în anulare, fiecare contestatoare a invocat excepția

de neconstituționalitate a "prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea

nr. 47/1992, cu privire la calea de atac, și în mod special termenul de 48

de ore de la pronunțare", precizând că urmează a motiva, la

solicitarea instanței, excepția menționată.

Ulterior, la

data de 10 noiembrie 2017, contestatoarea SC A. SRL, Galați, prin

administrator B., a depus la dosar și excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 C. proc. civ. și

art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992, republicată.

I.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererilor de sesizare a Curții

Constituționale

În ceea ce

privește prima excepție de neconstituționalitate, formulată

de ambele contestatoare, se constată că, practic, petentele au dedus

controlului de constituționalitate sintagma "în termen de 48 de ore

de la pronunțare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (5)

din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, conform cărora: "Dacă

excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.

(1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată

cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi

atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în

termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de

3 zile".

Așa cum

s-a expus în cele ce preced, prin încheierea din ședința completului

de filtru de la 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul

nr. x/1/2017, s-au admis cererile formulate de SC A. SRL, Galați, prin

administrator B. și C. și s-a sesizat Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Prin urmare,

petentele și-au valorificat efectiv dreptul de acces la Curtea

Constituțională în privința acelorași dispoziții

legale, astfel încât cererile de față nu pot fi primite, fiind

inadmisibil ca partea care a ridicat respectiva excepție să o

poată reitera în aceeași cauză. În acest sens a statuat și

Curtea Constituțională în jurisprudența sa (de exemplu, prin

Decizia nr. 15/2013).

Examinând

condițiile de admisibilitate a celei de-a doua cereri de sesizare a

Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

invocată de SC A. SRL, Galați, prin administrator B., din perspectiva

dispozițiilor art. 29 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 47/1992,

republicată, Înalta Curte constată că și aceasta este

inadmisibilă, pentru considerentele ce succedă.

Potrivit art.

29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide

asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor

judecătorești sau de arbitraj comercial privind

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții

dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are

legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului

și oricare ar fi obiectul acestuia.

Având în

vedere obiectul de reglementare al dispozițiilor legale criticate,

invocate în plus față de prima excepție, prevederi ce

vizează verificarea cererii de chemare în judecată și

regularizarea cererii (art. 200 C. proc. civ.) și exceptarea prevederile

legale declarate anterior neconstituționale de la controlul de

constituționalitate [art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,

republicată], aspecte ce nu au legătură cu obiectul și

stadiul procesual al cauzei, Înalta Curte constată că această

excepție nu are relevanță în soluționarea căilor de

atac de retractare deduse judecății în speță.

Nu este

îndeplinită, prin urmare, în acest caz, condiția de admisibilitate

privind legătura cu soluționarea cauzei.

În

consecință, constatându-se că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea

instanței de control constituțional se vor respinge, ca inadmisibile,

cererile de sesizare a Curții Constituționale formulate de

contestatoare.

II.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestațiilor în anulare de

față:

În temeiul

dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C.

proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căilor

de atac deduse judecății în speță.

Analizând

contestațiile în anulare în condițiile art. 508 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte constată că acestea sunt inadmisibile, pentru

considerentele ce se succed.

Potrivit art.

129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor

judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public

pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Conform art.

457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este

supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de

mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu

principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei

căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui

control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de

exercitarea acesteia în condițiile legii.

Întrucât, în

cauză, contestațiile în anulare vizează o decizie prin care

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5

judecători, s-a pronunțat aspra unui recurs, în procedura de filtru

și, având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,

potrivit cărora, hotărârea astfel pronunțată nu este

supusă niciunei căi de atac, aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Se

constată, așadar, că cererile formulate nu sunt admisibile, ca

urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 503 C. proc.

civ., cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de

retractare pe această cale, determinate ca atare de lege.

Recunoașterea

unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesuală, constituie o încălcare a principiului

legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 C. proc.

civ., precum și a principiului constituțional al egalității

în fața legii și a autorităților și, din acest motiv,

apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și

soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege

sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin.

(2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind

sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești

pronunțate cu nesocotirea lor.

În

consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va

respinge, ca inadmisibile, contestațiile în anulare formulată de

contestatoarele SC A. SRL, Galați și C.

LEGII

Respinge, ca

inadmisibile, cererile formulate de SC A. SRL Galați, prin administrator

B., privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 C. proc. civ. și

art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Respinge, ca

inadmisibilă cererea formulată de C. privind sesizarea Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Respinge, ca

inadmisibile, contestațiile în anulare formulate de SC A. SRL,

Galați, prin administrator B. și de C. împotriva Deciziei civile nr.

189 din ședința completului de filtru de la 26 iunie 2017,

pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție,

Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2017.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2017.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-06-26
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 189/2017
Decizia civilă nr. 189/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea ce formează obiectul recursului Prin Decizia nr. 295 din camera de consiliu de la
ÎCCJ 2017-06-26
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 192/2017
Decizia civilă nr. 192/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin decizia nr. 151 din 25 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x
ÎCCJ 2017-06-26
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 194/2017
Decizia civilă nr. 194/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin decizia nr. 3369 din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr.
ÎCCJ 2018-10-22
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 188/2018
civ. 5. Prin încheierea din camera de consiliu de la 11 iulie 2016, Completul de filtru a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de recurenta A., a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstit
ÎCCJ 2018-06-25
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 145/2018
ul a fost comunicat părților la datele de 2 și 8 mai 2018, conform dovezilor de comunicare atașate la dosarul cauzei. Părțile nu au formulat punct de vedere asupra raportului. III. Considerentele Înaltei Curți În procedura de filtrare regle
Sursă