ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3574/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3574/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria la data de 11 iunie 2018, sub nr. x/2018, petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați "Executoris", prin executor judecătoresc A., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 9 aprilie 2009, cesionat de B. S.A. creditoarei C., privind pe debitorul D..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 C. proc. civ.
Prin Sentința civilă nr. 1718 din 21 iunie 2018, Judecătoria Alexandria a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Slatina a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010, în raport de prevederile art. 24 din acest act normativ și de data sesizării organului de executare, respectiv 31 mai 2018, care marchează începutul executării silite, conform art. 622 alin. (2) din cod.
Totodată, a constatat că, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea; (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii; (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."
Reținând că, în speță, debitorul este grefier la Judecătoria Alexandria, și că C., în calitate de creditoare, nu a indicat o instanță, deși a fost înștiințată în acest sens, instanța a desemnat o instanță de același grad, aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel București, în sensul prevederilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Slatina, în favoarea căreia a declinat competența de soluționare a cauzei.
Urmare declinării, pricina a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 28 iunie 2018, sub același număr de dosar.
Prin Încheierea din camera de consiliu nr. 3047 din 4 iulie 2018, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata pricinii și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Slatina a reținut, în esență, că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor (art. 651 alin. (1) C. proc. civ.).
Competența teritorială reglementată de art. 666 alin. (1) din actul normativ menționat este exclusivă, excepția de necompetență teritorială, în acest caz, fiind de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Judecătoria Slatina a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (3) din acest act normativ, precum și faptul că, potrivit mențiunilor din cuprinsul cererii de executare silită, domiciliul debitorului este în municipiul Alexandria, jud. Teleorman.
De asemenea, a constatat că executorul judecătoresc a dedus judecății la Judecătoria Alexandria cererea de încuviințare a executării silite, iar creditoarea, la solicitarea instanței, nu a precizat că dorește judecarea cauzei la o altă instanță față de cea inițial învestită.
Judecătoria Slatina a apreciat că art. 127 alin. (2) raportat la alin. (3) C. proc. civ. instituie o competență teritorială alternativă, legiuitorul dând posibilitatea reclamantului să sesizeze una dintre instanțele indicate de aceste norme, respectiv instanța competentă potrivit legii, unde își desfășoară activitatea debitorul sau o altă instanță de același grad, din circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța competentă, potrivit legii.
Cum petentul a depus cererea de încuviințare a executării silite la Judecătoria Alexandria, a apreciat că acesta nu putea să revină asupra alegerii sale, deoarece instanța astfel sesizată a devenit competentă să soluționeze pricina. De asemenea, Judecătoria Slatina a considerat că instanța, din oficiu, nu avea posibilitatea să solicite creditoarei să aleagă altă instanță care să judece cauza.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. (1) și (3) raportate la cele ale art. 666 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Slatina a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.
Examinând conflictul de competență, Înalta Curte reține că, în cauză, competența soluționării pricinii revine Judecătoriei Alexandria, în considerarea următoarelor argumente și dispoziții legale:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria la data de 11 iunie 2018, sub nr. x/2018, petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați "Executoris", prin executor judecătoresc A., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 9 aprilie 2009, cesionat de B. S.A. creditoarei C., privind pe debitorul D., domiciliat în municipiul Alexandria, jud. Teleorman.
La termenul de judecată din data de 14 iunie 2018, instanța, constatând că debitorul este încadrat în funcția de grefier la Judecătoria Alexandria, a amânat judecata cauzei la data de 21 iunie 2018 și a dispus citarea creditoarei C. cu mențiunea de a alege o instanță judecătorească de același grad cu Judecătoria Alexandria, din raza curților de apel învecinate, conform dispozițiilor art. 127 alin. (2) din actul normativ menționat. Creditoarea nu s-a conformat acestor dispoziții ale instanței.
Înalta Curte reține că, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea; 2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.
Prevederile legale mai sus enunțate introduc noțiunea de competență facultativă, care se referă la o categorie specială de cereri, respectiv cele în care un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier are calitatea de reclamant, respectiv pârât, într-un litigiu de competența instanței la care își desfășoară activitatea.
Prin instituirea dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a dat posibilitatea reclamantului să sesizeze una dintre instanțele competente să judece cauza, respectiv instanța la care își desfășoară activitatea pârâtul, sau o altă instanță de același grad, aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.
În speță, astfel cum s-a arătat, petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați "Executoris", prin executor judecătoresc A., a învestit Judecătoria Alexandria cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite, iar, prin raportare la considerentele anterior expuse, precum și la dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., acesta nu putea să revină asupra alegerii sale, întrucât prima instanță sesizată a devenit competentă să soluționeze cauza. De asemenea, în baza acelorași prevederi legale, nici Judecătoria Alexandria nu putea să invoce, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale.
Față de considerentele expuse, în baza prevederilor art. 135 alin. (4) raportate la cele ale art. 127 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 octombrie 2018.
Procesat de GGC - MM