ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3427/2018

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună: - anularea Deciziei nr. 16891 din 08.05.2015 prin care pârâta a respins contestația administrativă formulată de parte; - anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la APDRP sub nr. x din 02.03.2015, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum și actelor subsecvente, cu consecința stingerii creanței AFIR în cuantum de 2.621.299,34 RON și a penalităților de întârziere; - obligarea pârâtei la continuarea executării Contractului de finanțare nr. x din 03.08.2011, astfel cum acesta a fost modificat prin Actul adițional nr. x din 18.01.2012, prin Actul adițional nr. x din 14.12.2013 și prin Actul adițional nr. x din 04.08.2014; - obligarea pârâtei la prelungirea duratei de implementare a proiectului cu o perioadă egală cu cea a soluționării definitive a prezentei cauze.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din data de 16.11.2015, a respins excepția necompetenței materiale a instanței. Aceeași instanță, prin Sentința civilă nr. 3.406 din 17.12.2015, a dispus următoarele: - a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, astfel cum a fost ulterior precizată; - a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis sub nr. x din 02.03.2015 și Decizia de soluționare a contestației nr. 16891 din 08.05.2015, precum și actele premergătoare reprezentând proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și suspiciunea de neregulă/suspiciune de fraudă nr. x din 16.12.2014; - a anulat actele și operațiunile administrativ-materiale, subsecvente emiterii actelor anulate, respectiv: • cererea de executare a scrisorii de garanție pentru restituirea avansului nr. x din 16.07.2012; • notificarea AFIR din 30.06.2015 cu privire la încasarea sumei de 1.795.455,20 RON, ca urmare a executării scrisorii de garanție și stabilirea diferenței de achitat, în sumă de 989.067,34 RON. - a respins cererea privind anularea oricăror acte subsecvente ce urmează a fi emise până la soluționarea cauzei; - a dispus repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei să continue executarea contractului de finanțare nr. x din 05.08.2011, astfel cum a fost modificat prin actele adiționale nr. x din 18.01.2012, nr. x din 14.10.2013 și nr. x din 04.08.2014, precum și la restituirea către reclamantă a sumei de 1.795.455,20 RON; - a obligat pârâta, ca modalitate de reparare a prejudiciului, la prelungirea duratei de implementare a proiectului de la 41 de luni la 49 de luni, precum și cu o perioadă egală cu aceea a soluționării definitive a prezentului litigiu.

Calea de atac exercitată Împotriva încheierii de ședință și a sentinței anterior nominalizate a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care a prezentat istoricul litigiului și a solicitat casarea acestora, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată. 3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a alte instanțe. Față de obiectul acțiunii judiciare, respectiv anularea unor acte administrative emise de AFIR prin Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest, competența revenea Tribunalului Satu Mare (în raport de sediul autorității emitente) sau Tribunalului Bihor (în raport de sediul reclamantei). 3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a arătat faptul că sentința atacată cuprinde considerente contradictorii. În concret, instanța de fond reține și admite existența indicatorilor care demonstrează existența condițiilor artificiale în obținerea finanțării nerambursabile, constată că în speță pârâta a demonstrat existența elementului obiectiv, însă apreciază că nu este demonstrată și probată existența elementului subiectiv. 3.3. În cel de-al treilea motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a precizat că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR, a clauzelor contractuale cât și a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011. * Recurenta menționează că prima instanță nu a ținut seama de faptul că la acest moment există neconcordante grave între angajamentele asumate de intimată prin cererea de finanțare și situația existentă în fapt, ceea ce echivalează cu abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate, situație ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil și la retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat. * În accepțiunea contractului de finanțare intervenit între părți, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții, AFIR având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune. * Sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului și a Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 12 septembrie 2013 pronunțată în cauza C-434/12; * În ceea ce privește elementul obiectiv, recurenta susține că în situația în care s-ar permite unui grup de persoane care acționează împreună (în interes comun) și care gestionează afacerile în comun să obțină finanțare pentru mai multe proiecte desfășurate în același timp s-ar crea un obstacol suplimentar considerabil în calea îndeplinirii obiectivelor Măsurii 121, care vizează sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi posibil. Totodată, acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acționează de comun acord, un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care, încă o dată, implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenței pe piață. În speța din față, nu este relevantă realizarea investiției, după cum s-a reținut de către instanța de fond, ci modul în care este îndeplinit obiectivul Măsurii 121; or, acesta din urmă nu este atins dat fiind faptul că încă de la inițierea depunerii cererilor de finanțare de către cei 9 solicitanți (ulterior, prin încheierea contractului de finanțare, beneficiari) s-a urmărit eludarea condițiilor restrictive din cadrul Măsurii 121, în sensul că s-a dorit obținerea a 9 finanțări, contrar fișei Măsurii 121 și H.G. nr. 224/2008 care reglementează accesarea numai a unei finanțări nerambursabile în decursul a trei ani fiscali consecutivi. Recurenta arată că nu are competența și nici mecanismele necesare pentru a investiga și concluziona în sensul că, în cauză, prin activitatea comercială a celor 9 beneficiari au fost încălcate regulile concurenței de piață. * În ceea ce privește elementul subiectiv, recurenta menționează faptul că scopul depunerii proiectelor a fost acela de a se achiziționa utilaje cu valoare totală ce depășește 800.000 Euro, valoarea maximă admisă în cadrul unui proiect și de a achiziționa o serie de utilaje pentru dezvoltarea proiectului. Cei 9 beneficiari (toți angajați în diverse societăți coordonate de dl. B.) au accesat în totalitate finanțare nerambursabilă în cuantum de 7.200.000 euro, dezvoltând un număr de 9 sere care funcționează unitar. Așadar, conduita beneficiarilor celor 9 proiecte reprezintă încălcarea gravă a dispozițiilor legale și comunitare care reglementează "ajutorul de minimis", întrucât aceștia au urmărit depășirea plafonului maxim nerambursabil de care poate beneficia un solicitant în decursul a 3 ani fiscali, prin crearea de entități juridice care au accesat simultan și unitar Măsura 121. Elementele evidențiate în procesul-verbal de constatare contestat, analizate individual, par legale, însă, analizate în totalitatea lor, au condus la suspiciunea de neregulă, respectiv crearea de condiții artificiale în scopul obținerii sprijinului financiar. Nu se poate face abstracție de faptul că beneficiarul final al fondurilor încasate pe cele 9 proiecte este același grup de persoane. * Recurenta arată că, în Procesul-verbal de constatare nr. x din 02.03.2015 s-au indicat elementele care constituie premisele creării de condiții artificiale. Astfel, au fost identificați în proporție majoritară indicatorii menționați în Nota directoare pentru Auditori nr. 22, având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții. * Recurenta subliniază faptul că este greșită concluzia primei instanțe în sensul că aceasta avea obligația de a face dovada că, într-adevăr, intimata a creat premisele prejudicierii fondurilor UE - prin modalitatea în care a organizat procedurile de achiziție, a edificat sera, respectiv a achiziționat utilajele în cauză -obligație care, însă, nu a fost îndeplinită, deoarece actele atacate nu au evidențiat prejudicierea acestor fonduri, ele consemnând doar faptul că este respectată atât procedura de achiziție, cât și legislația în materie. Or, prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora. * În legătură cu procedura de achiziție, recurenta precizează că prin Nota de control DLAF nr. x/2014 este evidențiat faptul că au fost inițiate investigații cu privire la modul de desfășurare a acesteia, în urma cărora s-a concluzionat în sensul că există grave încălcări atât ale contractului de finanțare cât și ale legislației privind achizițiile.

Apărările formulate în cauză Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Răspunzând punctual la motivele de recurs, partea a precizat, în esență, următoarele aspecte: - curtea de apel era competentă material să soluționeze cauza, întrucât procesul-verbal contestat este un act administrativ emis de către AFIR, iar nu de către o structură regională a recurentei; - motivele de fapt și de drept prezentate în cadrul sentinței atacate antamează pe deplin soluția de admitere a cererii de chemare în judecată, astfel că nu se poate discuta despre existența unor motive contradictorii, în sensul art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. - prima instanță a procedat la analiza temeinică a situației de fapt, la identificarea și aplicarea corectă a prevederile legale și a jurisprudenței incidente în cauză; - ajutorul financiar nerambursabil a fost acordat intimatei prin FEADR care este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, regulament care nu prevede o definiție a neregulii, motiv pentru care este inaplicabil în cauza de față; - recurenta este obligată să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și selecție de către cererile de finanțare; - în speța de față, nu este îndeplinit elementul obiectiv și nici elementul subiectiv, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011; prin implementarea proiectului, beneficiarul a atins finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR dat fiind că cele 9 proiecte analizate de organele de control sunt autonome și fiecare dintre acestea respectă obiectivele schemei de ajutor;

Procedura derulată în recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 08.02.2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Părțile nu au formulat puncte de vedere la raport. Prin încheierea de ședință din data de 17.05.2018, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată în ședință publică, în condiții de contradictorialitate, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ. La termenul de judecată din data de 19.10.2018, în baza dispozițiilor art. 492 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte a încuviințat ambelor părți administrarea probei cu înscrisuri. Părțile au depus la dosar concluzii scrise.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, a concluziilor scrise prezentate de părți, a dispozițiilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauza de față, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Intimata-reclamantă SC A. SRL, în insolvență, a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 16891 din 08.05.2015 prin care recurenta-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a respins contestația administrativă formulată de parte împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 02.03.2015, privind proiectul "Sere de legume ecologice", ce face obiectul Contractului de finanțare nr. x din 03.08.2011, astfel cum acesta a fost modificat prin Actul adițional nr. x din 18.01.2012, prin Actul adițional nr. x din /14.12.2013 și prin Actul adițional nr. x din 04.08.2014, având ca beneficiar SC A. SRL, județul Bihor. Valoarea estimativă a contractului s-a ridicat la suma de 5.440.781 RON, din care finanțare nerambursabilă de maxim 3.264.465 RON RON. Din această sumă, recurenta AFIR a plătit 2.621.299,34 RON. Proiectul nu este finalizat, iar beneficiarul a primit doar avansul și prima tranșă de plată. Acest proiect se încadrează la Măsura 121 "Modernizarea exploatațiilor agricole". În baza suspiciunii de neregulă nr. x din 16.12.2014, recurenta a procedat la efectuarea unui control, prin verificarea documentară și pe teren a proiectului anterior nominalizat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din O.U.G. nr. 66/2011. În urma efectuării acestui control, a fost întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 02.03.2015, prin care s-a constatat că "investiția realizată de SC A. SRL (...) a devenit neeligibilă ca urmare a prevederilor legale și contractuale încălcate." Prin urmare, s-a propus recuperarea integrală ajutorului financiar acordat de AFIR, precum și rezilierea contractului de finanțare. S-a constituit o creanță bugetară în sumă de 2.621.299,34 RON. Pentru a reține caracterul neeligibil al proiectului, organul de control a constatat existența unei "nereguli" în executarea contractului de finanțare, în sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, constând în aceea că intimata, împreună cu alți 8 operatorii economici, au creat în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea plăților, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. Această concluzie a fost exprimată în urma unui control încrucișat, cu aceeași temă, inclusiv la următoarele societăți: SC C. SRL, SC D. SRL, SC E. SRL, SC F. SRL, SC G. SRL, SC H. SRL, SC I. SRL și SC J. SRL Așa cum rezultă din conținutul Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 02.03.2015, recurenta s-a raportat la dispozițiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011, astfel cum acesta a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-434-12 Slancheva Sila, precum și Nota directoare pentru auditori nr. 22 a Comisiei Europene din 10.10.2013. Analizând existența unor elemente obiective și a unor elemente subiective, recurenta a identificat existența unor conexiuni între societățile beneficiare ale celor nouă sere, respectiv a unor indicatori fizici, funcționali-legal și de afacere/contabili/financiari, care dovedesc scopul nedeclarat al fragmentării unei investiții mai mari în mai multe investiții mai mici, în vederea depășirii plafonului măsurii. Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele: 6.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală prevede că: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunțată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că: "1) Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare." Înalta Curte constată că obiectivul general al Măsurii 121 (criteriul obiectiv), respectiv creșterea competitivității sectorului agricol, printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție, nu poate fi considerat îndeplinit în cauza de față, având în vedere legăturile intimatei cu ceilalți 8 asociați ai beneficiarilor finanțării, precum și legăturile acestora cu numitul B. Într-adevăr, după cum a subliniat și prima instanță, nu există în Ghidul solicitantului aferent Măsurii 121 o interdicție expresă ca societăți distincte cu asociați persoane fizice distincte între care există relații de prietenie să acceseze fonduri europene în cadrul măsurii aflate în discuție, dar această chestiune trebuie analizată nuanțat, respectiv prin raportare la elementele obiective și subiective care, interpretate coroborat, ar putea conduce la concluzia obținerii unui avantaj necuvenit. Scopul de a crește producția de legume, prin scăderea resurselor utilizate nu poate fi atins, raportat la obiectivul general al Măsurii 121, decât dacă serele construite sunt destinate producerii eficiente și competitive a legumelor ecologice, ceea ce presupune o liberă concurență între cei 9 beneficiari și o concurență loială față de ceilalți beneficiari ai măsurii aflate în discuție. Or, în speța de față, relațiile de prietenie, precum și de afaceri dintre reprezentanții legali ai celor 9 beneficiari îi împiedică pe aceștia să fie reali competitori în piață. Pe acest aspect, trebuie semnalat faptul că SC K. SA, al cărui administrator era dl. B., a garantat contractele de credit cu care cei 9 beneficiari au dovedit capacitatea de cofinanțare a proiectelor. În acest sens, recurenta a depus la dosar contractele de credit încheiate de societatea intimată cu L., respectiv LL. Mai mult decât atât, însăși asocierea beneficiarilor în diverse forme asociative, care să se ocupe de comerțul produselor rezultate din activitatea desfășurată în sere, dar și să coordoneze nivelul producției din sere probează neîndeplinirea obiectivului general al Măsurii 121. În concret, cele 9 societăți aflate în discuție au constituit M., "având ca obiect principal de activitate comercializarea producției membrilor, urmărind realizarea următoarelor obiective: a) asigurarea faptului ca producția este planificată și adaptată în conformitate cu cererea pieței, în special conform condițiilor de calitate și cantitate; b) promovarea concentrării aprovizionării și plasarea pe piața produselor obținute de asociați; c) optimizarea costurilor de producție și stabilizarea prețurilor la producător; d) promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producție și a practicilor de gestiune a deșeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, în special pentru protecția calității apelor, a solului și a peisajului natural, precum și ocrotirea și favorizarea biodiversității; e) organizarea logisticii necesare dezvoltării activității de producție a produselor agricole în sere, eficientizând investițiile fiecărui membru asociat, scop pentru ca are asociații vor realiza în comun orice activitate permisă de lege, folosind în comun utilitățile, serviciile, dotările existente și/sau necesare, precum și desemnând o persoană care să reprezinte toți asociații în cererea și formularea de oferte pe piață, după caz, respectiv în funcție de cereri de ofertă pentru achiziții sau formulări de oferte de vânzare." Ulterior, cele 9 societăți aflate în discuție și dl. B. (care are 49% din capitalul social) au constituit SC "N. SRL, având ca obiect principal de activitate comercializarea producției membrilor și urmărind realizarea acelorași obiective anterior enunțate. Din cele mai sus prezentate rezultă faptul că au existat acțiuni coordonate între reprezentanții legali ai celor 9 societăți ceea ce a determinat afectarea competitivității. În realitate, procedându-se astfel, s-a urmărit obținerea unui ajutor financiar nerambursabil peste plafonul impus de Fișa Măsurii 121. În ceea ce privește imposibilitatea atingerii obiectivelor urmărite de schema de ajutor în discuție, în mod corect recurenta a evidențiat faptul că, dacă s-ar permite unui grup de persoane care acționează împreună (în interes comun) și care își gestionează afacerile în comun să obțină finanțare pentru mai multe proiecte desfășurate în același timp, s-ar genera un obstacol suplimentar considerabil în calea îndeplinirii obiectivelor măsurii, care vizează sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi posibil. Cu alte cuvinte, concentrarea fondurilor nerambursabile provenite din Programul FEADR la un grup de 9 beneficiari care acționează de comun acord și concertat încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare, în vederea eludării condițiilor de accesare a finanțării nerambursabile, contravine în mod flagrant obiectivului general al Măsurii 121. În altă ordine de idei, instanța de control judiciar arată faptul că existența elementului subiectiv presupune intenția beneficiarului de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condițiile necesare pentru dobândirea acestuia. Pe aspectul analizat, prezintă relevanță cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 12.09.2013: "Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanța menționată pentru a stabili caracterul artificial al creării condițiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică și/sau personală dintre persoanele implicate în operațiunea de investiții respectivă. Existența acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiți investitori candidați la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică, economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte" (paragrafele 40, 41 din hotărâre). De asemenea, prin Nota directoare pentru auditori nr. 22 din data de 10.10.2013 emisă de Comisia Europeană - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală s-a arătat că, pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare; adică, elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice și prezintă legături geografice, economice, funcționale, legale sau legături de ordin personal. Înalta Curte reține că este corectă susținerea recurentei în sensul că se regăsesc indicatorii nominalizați în Nota directoare, după cum urmează: Indicatorii fizici - 8 din cele 9 societăți beneficiare au același sediu social, municipiul Oradea, jud. Bihor (locația centrului comercial K.); - numărul de telefon din certificatul ORC este identic pentru 8 din cele 9 societăți beneficiare; acest număr de telefon este valabil și pentru SC K. SA, SC O. SA, dar și pentru M., ai cărei asociați persoane juridice sunt cei 9 beneficiari; - data înființării este identică pentru 5 din cele 9 societăți beneficiare, respectiv 15.10.2010; - data depunerii cererii de finanțare este 29.10.2010 pentru toți cei 9 beneficiari; - data semnării contractelor de finanțare este 03.08.2011 pentru 7 dintre beneficiari; - locurile de amplasare a proiectelor sunt învecinate pentru intimată și ceilalți 8 beneficiari: SC C. SRL, SC D. SRL, SC E. SRL, SC F. SRL, SC G. SRL, SC H. SRL, SC I. SRL și SC A. SRL; mai precis, sat MM., oraș NN., jud. Bihor; din Planurile de amplasament și delimitare a imobilului rezultă faptul că toți cei 9 beneficiari, persoane juridice, au preluat cu titlu de proprietate din loturile deținute de B. - acționarul majoritar la SC K. SA; - delimitarea amplasamentelor proiectelor este doar în partea din față către drumul de servitute, iar spatele amplasamentelor este comun prin drum betonat realizat, peste care s-a amplasat gardul pentru delimitare; la vizita pe teren din data de 19.11.2014, pentru plata transei a doua, nu există această delimitare; - alimentarea cu energie electrică a celor 9 sere s-au realizat la solicitarea SC H. SRL, ca reprezentant al unui grup de consumator; individual s-a încheiat contract doar pentru montarea contorului; Indicatorii funcționali-legali: - la SC A. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este domnul P. (administrator și director cu normă întreagă la SC Q. SRL); - la SC J. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna R. (șef serviciu la S. SA); - la SC C. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna T. (cenzor la SC O. SA, consilier expert la SC U. SA, V. și SC K. SA; - la SC D. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna W. (cenzor la SC K. SA, la U., acționarul majoritar al K., în care d-ul B. junior are un procent de 99,99 %, la S. SA). - la SC E. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna X. (director comercial la SC K. SA); - la SC F. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna Y. (asistent comercial la SC K. SA cu normă întreagă) - la SC H. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal a fost, la data depunerii Cererii de Finanțare, domnul Z., iar începând cu data de 11.09.2014, este doamna AA. (asistent director la SC Q. SRL cu norma întreaga) - la SC I. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal este doamna BB. (șef serviciu la SC J. SRL cu normă întreagă) - la SC G. SRL asociat unic/administrator/reprezentant legal a fost, la data depunerii Cererii de Finanțare, domnul CC., iar începând cu data de 24.11.2011, este doamna DD. (consilier juridic la SC K. SA și SC Q. SRL cu timp parțial - la M. asociați persoane juridice sunt cei 9 beneficiari enumerați mai sus, respectiv: SC H. SRL, SC I. SRL, SC C. SRL, SC D. SRL, SC F. SRL., SC G. SRL, SC J. SRL, SC A. SRL, SC E. SRL; - la N. SRL asociați persoane juridice sunt cei 9 beneficiari enumerați mai sus, respectiv: SC H. SRL, SC I. SRL, SC C. SRL, SC D. SRL, SC F. SRL, SC G. SRL, SC J. SRL, SC A. SRL, SC E. SRL și asociat persoana fizică B. cu 49% și administrator; - SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus au ca activitate principală, conform codificării (Ordin nr. 337/2007) Cod CAEN: 0113- Cultivarea legumelor și pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor, iar M. și N. SRL are cod CAEN: 4631- comerț cu ridicata al legumelor și fructelor; prin urmare, SC J. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus funcționează pe aceeași piața relevantă, iar M. și N. SRL funcționează pe o piața adiacentă. - reprezentanți legali ai SC H. SRL, SC I. SRL., SC C. SRL, SC D. SRL, SC F. SRL, SC G. SRL, SC J. SRL, SC A. SRL, SC E. SRL, respectiv AA., BB., T., W., Y., DD., R., P., X. sunt angajate cu timp parțial sau cu normă întreagă la una dintre firmele grupului de firme EE., sau sunt persoane împuternicite în calitate de administrator sau cenzor la firmele grupului; - la SC A. SRL membrii în comisia de evaluare a ofertelor de servicii, lucrări și bunuri cu montaj sunt: CC. (reprezentantul legal inițial al SC G. SRL), X. (reprezentantul legal al SC E. SRL) și R. (reprezentantul legal al SC J. SRL); de asemenea, în comisia de evaluare a ofertelor la proiectele celor 9 beneficiari în discuție, au fost nominalizate persoane care au calitatea de reprezentant legal la celelalte firme cu proiecte din grup. Indicatorii de afacere/contabili/financiari - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, firma de consultanță atât pentru întocmirea cererii de finanțare cât și pentru managementul investiției, este SC FF. SRL; - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, firmele de proiectare SF (Studiu Fezabilitate) și PT (Proiect Tehnic) sunt SC GG. SRL - SM și SC HH. SRL - BH. - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, firma care efectuează lucrările și bunurile cu montaj este SC II. S.R.L - BH. - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, firma care prestează serviciile de dirigenție de șantier este SC JJ. - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, sursele de finanțare atrase sunt credit de la L. și Scrisori de Garanție Bancară (SGB) de la LL. (SGB). - la SC A. SRL și ceilalți 8 beneficiari enumerați mai sus, alimentarea cu energie electrică se face printr-un singur aviz tehnic de racordare, s-a încheiat un singur contract de proiectare pentru racordare. Față de atingerea tuturor indicatorilor evidențiați în Nota directoare mai - sus menționată, se poate concluziona în sensul că toți reprezentanții legali (atât cei actuali cât și cei care au fost înlocuiți) ai firmelor beneficiare sunt angajați la SC K. SA, unde acționar majoritar era domnul B., sau la alte firme din grup, controlate direct sau indirect de către acesta. De asemenea, se poate reține proveniența terenului prin dezmembrare dintr-o singura parcelă aparținând numitului B., faptul că membrii comisiei de evaluare a ofertelor provin dintre aceeași angajați ai firmelor din grup, contractanții pentru servicii și lucrări sunt aceiași, acționarii firmei câștigătoare pentru execuția de lucrări sunt asociați cu dl. B. într-o altă firmă, sediul, datele de contact au fost sau sunt în continuare aceleași. În plus, înființarea firmelor, depunerea cererilor de finanțare, certificatele, avizele, precum și alte documentații au fost obținute în aceeași dată, cu numere consecutive. Prin urmare, luându-se în considerare toți acești indicatori și elementele detaliate în procesul-verbal de constatare dedus judecății se poate concluziona în sensul că, în speță, au fost create în mod artificial societățile beneficiare ale finanțării nerambursabile; în mod real, s-a avut în vedere fărâmițarea unei investiții mai mari cu scopul depășirii finanțării maxime nerambursabile în cadrul Măsurii 121. În consecință, instanța de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 6.2. În raport de soluția pronunțată la punctul anterior, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea motivului de recurs reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. 6.3. Recurenta a precizat că nu mai susține motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, judecând cauza, va respinge acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.