ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4365/2010

Asupra recursului de față Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 7229 din 25 noiembrie 2003 reclamantul T.A.M. a chemat în judecată pârâta Primăria municipiului Brăila solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea parțială a dispoziției nr. 9519 din 10 noiembrie 2003 și acordarea de despăgubiri pentru o cotă echivalentă de 1/3 pentru imobilul situat în Brăila, str. B. Prin Sentința civilă nr. 881 din 18 decembrie 2008 Tribunalul Brăila a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, iar potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași lege, în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți ideale, potrivit dreptului comun. Curtea de Apel Galați, secția civilă prin Decizia nr. 684/A din 7 mai 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 881 din 18 decembrie 2003 a Tribunalului Brăila. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.A.M.

Cauza a fost suspendată la 9 iunie 2006 în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., așa cum rezultă din încheierea de la acea dată, rămânând în nelucrare peste termenul prevăzut de art. 248 C. proc. civ. Față de dispozițiunile imperative și exprese ale art. 248 C. proc. civ. este incidența în cauză instituția perimării, ce operează ca urmare a pasivității părților. Perimarea se referă la orice cerere de chemare în judecată sau de exercitare a unei căi de atac și operează de drept la împlinirea termenului legal, împotriva oricăror persoane fizice, inclusiv împotriva incapabililor, dacă cauza a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că ea reprezintă atât o sancțiune procedurală ca efect al nerespectării termenului prevăzut de lege, dar și ca o prezumție de desistare, dedusă și de fapt rezultată din nestăruința părții în ce privește soluționarea cauzei.

În cazul recursului de față, se constată că părțile de la data suspendării cauzei 9 - iunie 2006 - dispusă în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu au mai depus nicio diligență pentru soluționarea cauzei, ce a rămas astfel în nelucrare timp de 3 ani și 11 luni, ceea ce face incidență sancțiunea perimării recursului, sens în care urmează a se dispune în temeiul art. 248 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamantul T.A.M. împotriva Deciziei civile nr. 684/A din 7 mai 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2010. Procesat de GGC - NN