ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1634/2019

HOTĂRÂRE

04.10.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1634/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 4 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față:

I. Prin cererea înregistrată la data de 6 februarie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Tribunalului Timiș, SINDICATUL LIBER Șl INDEPENDENT A., prin B. în calitate de lider de sindicat, în numele reclamanților: C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., B., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., XXXXXX. Flaviu, ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS., TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU., VVVVVVVVVV., WWWWWWWWWW., XXXXXXXXXX., YYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKK. și LLLLLLLLLLLL., a chemat în judecată pârâta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE "MMMMMMMMMMMM." S.A. Timișoara pentru ca, prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună:

- obligarea pârâtei la achitarea diferenței de drepturi salariale la care este îndreptățit fiecare reclamant pentru perioada 01.01.2015-01.06.2015, corespunzător coeficientului de ierarhizare 1 de 1.100 RON cuvenit, la care să se adauge toate sporurile și celelalte adaosuri restante;

- obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor neachitate care se vor evidenția în urma unei expertize contabile, de la data la care erau datorate și până la data plații efective,

- actualizarea sumelor restante cuvenite cu rata indicelui inflației de la data scadentei și până la data plații efective;

- ca urmare a nerespectării de către pârâta S.C. MMMMMMMMMMMM. S.A.:

1.- a cuantumului salariului de bază minim pe sector de 1.100 RON, corespunzător coeficientului de 1 de ierarhizare astfel cum a fost stabilit prin Actul adițional nr. x/2014 la Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul sectorului de activitate servicii comunitare de utilități publice, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și de protecție a mediului pe anii 2013- 2014.

2.- a coeficienților minimi de ierarhizare pentru muncitori calificați, stabilit prin art. 64 alin. (4) pct. 2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul sectorului de activitate astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr. 1/2014, la Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul sectorului de activitate pe anii 2013 - 2014, înregistrat la Ministerul Muncii, M.M.F.PS-S.D.S. sub nr. x din 04.12.2012, încheiat la data de 18.12.2014.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor judiciare.

Prin sentința civilă nr. 1390 pronunțată la data de 24 octombrie 2018 în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Timiș a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii având ca obiect plata diferențelor salariale, în favoarea Tribunalului Vâlcea.

II. La data de 21.12.2018, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 576 din 3 mai 2019, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială invocată de pârâta S.C. COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE "MMMMMMMMMMMM." S.A.

A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

A constatat ivit conflictul negativ de competență.

În baza art. 134 din C. proc. civ., a dispus suspendarea cauzei, iar în baza art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiției.

În argumentarea acestei soluții, Tribunalul a reținut că, potrivit art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 din 24 ianuarie 2003 republicată - Codul muncii:

"Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii."

De asemenea instanța a reținut că, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 din 10 mai 2011 republicată:

"Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Instanța s-a referit la decizia nr. 1/2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

A mai precizat că, în cuprinsul aceleiași decizii, instanța supremă a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, că instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

Din modul de redactare al cererii de chemare în judecată și a cererii de precizare, prin folosirea expresiei "în numele reclamanților", instanța a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011, iar competența teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în raport de domiciliul "reclamanților" și nu în raport de sediul SINDICATUL LIBER SI INDEPENDENT A..

III. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Vâlcea competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 269 alin. din Legea nr. 53/2003:

"Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii". Alineatul 2 al textului de lege menționat prevede că "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul."

Art. 28 din Legea nr. 62/2011 (Legea dialogului social) prevede următoarele:

"(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă."

Prin urmare, Legea nr. 62/2011 privind dialogul social statuează expres asupra calității procesuale active a organizațiilor sindicale atunci când introduc în justiție o acțiune în numele membrilor lor, fiind vorba despre o legitimare procesuală conferită în condițiile art. 37 din C. proc. civ.

Or, atât timp cât organizației sindicale i se recunoaște legitimare procesuală activă, fiind reclamant, în determinarea competenței teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, urmează să se țină seama de sediul sindicatului. Această soluție este aplicabilă și în situația în care organizația sindicală acționează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripțiile unor tribunale diferite, în același temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizației sindicale, în acest sens statuându-se prin Decizia nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.

În speță, astfel cum corect a stabilit Tribunalul Timiș, acțiunea este formulată de SINDICATUL LIBER ȘI INDEPENDENT A., prin liderul de sindicat, în numele reclamanților membri de sindicat, iar sediul sindicatului a fost stabilit în municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 8578/2017, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. x/2017.

Așa fiind, în raport de considerentele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din același cod, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.