SHARPE v. THE UNITED KINGDOM

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 790/04 de Lance Roland SHARPE împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiunea), care a stat la 27 martie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președintele, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 23 februarie 2004, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Lance Roland Sharpe, este un național britanic născut în 1968 și trăiește în Devizes, Wiltshire. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl D. Walton al Oficiului pentru Externe și Commonwealth, Londra.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 17 și 29 septembrie 2003, reclamantul a primit două anunțuri separate în temeiul articolului 172 din Legea privind traficul rutier 1988, care îi impune să identifice șoferul unui vehicul înmatriculat în numele său care a fost fotografiat depășește limita de viteză la 8 și 18 septembrie 2003. În octombrie 2003, reclamantul a fost condamnat pentru rapiditate în Curtea Magistratelor și a amendat 60 GBP, cu licența sa care urmează să fie aprobată cu trei puncte de pedeapsă. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în conformitate cu art. 6 §§ § 1 și 2 din Convenție că a fost supus constrângerii de a furniza dovezi incriminative în încălcarea dreptului de a rămâne tăcut și privilegiul de a nu se autoincrimina.

HOTĂRÂREA La 6 iulie 2007, Curtea a scris reclamantului și Guvernului solicitând observațiile lor având în vedere hotărârea Marei Camere în O’Halloran și Francis c. Regatul Unit [GC], nr. 15809/02 și 25624/02, CEDH 2007 ... înainte de 10 septembrie 2007. Guvernul a prezentat observațiile lor la 9 septembrie 2007. A doua scrisoare a fost trimisă reclamantului prin postul înregistrat la 25 septembrie 2007 în care a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție.

În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista de cazuri. Lawrence Early Lech Garlicki Grefier Președintele

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 7900/04 by Lance Roland SHARPE against the United Kingdom The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 27 March 2008 as a Chamber composed of: Lech Garlicki, President, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 23 February 2004, Having regard to the observations submitted by the respondent Government, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Lance Roland Sharpe, is a British national who was born in 1968 and lives in Devizes, Wiltshire. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr D. Walton of the Foreign and Commonwealth Office, London.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 17 and 29 September 2003, the applicant received two separate notices under section 172 of the Road Traffic Act 1988 requiring him to identify the driver of a vehicle registered in his name that had been photographed exceeding the speed limit on 8 and 18 September 2003. In response, he confirmed he had been the driver of the vehicle on both occasions. In October 2003, the applicant was convicted of speeding in the Magistrates’ Court and fined GBP 60, with his licence to be endorsed with three penalty points. COMPLAINTS The applicant complained under Article 6 §§ 1 and 2 of the Convention that he had been subject to compulsion to give incriminating evidence in violation of the right to remain silent and the privilege against self ‑ incrimination.

THE LAW On 6 July 2007, the Court wrote to the applicant and the Government requesting their comments in light of the Grand Chamber’s judgment in O’Halloran and Francis v. the United Kingdom [GC], nos. 15809/02 and 25624/02, ECHR 2007 ‑ ... before 10 September 2007. The Government submitted their comments on 9 September 2007. No comments were received from the applicant. A second letter was sent to the applicant by registered post on 25 September 2007 in which his attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.

The applicant did not reply. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Lech Garlicki Registrar President