ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1033/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 07.07.2015, sub nr. x/2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. și Asociația P., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI au solicitat suspendarea O.U.G. nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 969/30.12.2014, partea I, cu modificările și completările operate prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 44/19.01.2015, partea I.

Reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 95 emisă la data 29.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 969 din data de 30.12.2014.

Pârâtul, Guvernul României, a formulat și depus întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa dovezii calității de reprezentant, netimbrarea și inadmisibilitatea cererii.

Prin sentința nr. 2613 din 15 octombrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția nulității pentru lipsa dovezii calității de reprezentant și a nulității pentru lipsa timbrajului, ca neîntemeiate; a admis excepția inadmisibilității; a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. și Asociația P., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate și pentru lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru.

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 15 ianuarie 2018, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu mențiunea că părțile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 12.03.2018 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil în principiu, sub rezerva completării taxei judiciare de timbru cu suma de 700 RON (câte 50 RON pentru fiecare dintre cei 14 recurenți care nu au achitat taxa judiciară de timbru), s-a considerat de către toți membrii completului că se poate face aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.

Înalta Curte a fost învestită cu o cerere de recurs formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. împotriva sentinței nr. 2613 din 15 octombrie 2015, prin care Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului declarat împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat la data de 23.01.2018, s-a pus în vedere fiecărui recurent obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 50 de RON, sub sancțiunea nulității cererii. Obligația de achitare a taxei judiciare de timbru a fost menținută până la termenul stabilit pentru examinarea recursului.

Într-adevăr, dispozițiile art. 59 din C. proc. civ. permit ca "mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură" însă, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au susținut că prin O.U.G. nr. 95/2014 se produce o gravă discriminare între participanții la Victoria Revoluției din decembrie 1989 și alți beneficiari de indemnizații, Înalta Curte constată că pretențiile deduse judecății nu reprezintă o obligație comună, ci au o strânsă legătură între ele, motiv pentru care obligația achitării taxei judiciare de timbru incumbă fiecărui reclamant.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței", iar art. 32 din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., mențiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului formulat, ca netimbrat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. împotriva sentinței nr. 2613 din 15 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în cameră de consiliu astăzi, 12 martie 2018.