ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2733/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2733/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cererii de
revizuire de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație
și Justiție, prin decizia nr. 5183 din 4 noiembrie 2011 a respins recursul
declarat de revizuientului P.C. împotriva deciziei nr. 397 din 24 februarie 2011
a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
ca inadmisibil.
Pentru a pronunța această
soluție, Înalta Curte a reținut că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunțată
într-o revizuire, fiind o hotărâre irevocabilă, deoarece a fost formulată împotriva
unei hotărâri pronunțate în recurs.
Potrivit art. 328
alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor
de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Prin urmare, împotriva
hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată cererea de revizuire nu se
poate declara recurs.
La termenul de judecată
din data de 31 mai 2012, cu ocazia dezbaterilor în ședință publică, revizuientul
a precizat temeiul juridic al cererii, respectiv art. 322 pct. 7 din C. proc.
civ., indicând decizia nr. 135 din 08 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman
și sentința nr. 236 din 04 februarie 2009.
II. Revizuirea exercitată
în cauză
Împotriva deciziei
nr. 5183 din 4 noiembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire P.C.,
încadrată în drept, în prevederile art. 322 pt.7 din C. proc. civ.
În motivarea cererii,
revizuientul a solicitat revizuirea deciziei nr. 5183 din 4 noiembrie 2011 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție și îndreptarea erorilor judiciare de drept și de fapt
săvârșite de Judecătoria Videle în cadrul procesului inițial și în recurs, de Tribunalul
Teleorman, neluate în seamă de celelalte instanțele de până acum.
Revizuientul a susținut
că nu a fost judecată pe fond cauza, nu s-a răspuns la nici un capăt de cerere formulat
și nu s-a ținut cont de obiectul cererii;
A mai arătat că judecătorii
instanțelor au sfidat testamentul autorului P.G., dreptul său de proprietate și
cererile adresate autorităților publice pârâte,
II. Considerentele Înaltei
Curți asupra revizuirii
Examinând cererea de revizuire
prin prisma prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile
sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază,
Înalta Curte constată că demersul revizuentului nu este admisibil.
Argumente de fapt și
de drept relevante
În cauza dedusă judecății,
obiectul căii extraordinare de atac de retractare reglementată de dispozițiile
art. 322 - 328 din C. proc. civ. îl constituie decizia nr. 5183 din 4 noiembrie
2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ
și fiscal, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de P.C. împotriva
deciziei nr. 397 din 24 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VIII - a contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă cererea
de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 392 din 11 februarie 2010 pronunțată
de aceeași instanță.
Potrivit art. 322 din
C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau
prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când
evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri. (...)”
Conform art. 326 alin
ultim C. proc. civ., în cazul cererilor de revizuire „dezbaterile sunt limitate
la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.
Înainte de toate, Înalta
Curte constată că decizia nr. 5183 din 4 noiembrie 2011 ce face obiectul cererii
de revizuire nu intră în categoria hotărârilor care să evoce fondul litigiului prin
soluția pronunțată, astfel că nu poate forma obiectul cererii de revizuire.
Cu privire la celelalte
hotărâri menționate de revizuent în cererile completatoare, pronunțate de Judecătoria
Videle sau de către Tribunalul Teleorman, indicate a fi contradictorii, se constată
că formularea unei cereri de revizuire a acestor hotărâri la o altă instanță decât
cea care le-a pronunțat este de asemenea inadmisibilă.
În consecință, constând
că a fost atacată pe calea revizuirii o hotărâre dată de o instanță de recurs care
nu evocă fondul litigiului și faptul că au fost atacate hotărâri pronunțate de alte
instanțe judecătorești, în temeiul art. 322, art. 323, art. 326 alin. (4) și
art. 328 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și în
consecință va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Prin urmare, se va dispune
respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei nr. 5183 din 4 noiembrie
2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ
și fiscal, formulată de revizuentul P.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de P.C.
deciziei nr. 5183 din 4 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2012.