ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1615/2019

Ședința publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra cererii de recurs de față

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, sub nr. x/2015 din 8.07.2015, reclamantul A., în nume propriu și în calitate de asociat și administrator al B. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții C., B. S.R.L. (conf.art. 132 alin. (5) L 31/1990 - pentru constatare nulitate absolută hotărâre AGA); D. S.R.L., E. și F. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună următoarele: nulitatea absolută a hotărârii adunării Generale a asociaților B. S.R.L. - nr. 15/18.02.2010 (nr. mențiune Reg. Com. 4807/18.02.2010) hotărâre prin care s-a majorat capitalul social al societății, în temeiul art. 196 coroborat cu art. 132 alin. (3) Legea 31/1990; menționarea hotărârii judecătorești definitive în Registrul Comerțului și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, în temeiul art. 132 alin. (10) Legea 31/1990; obligarea în solidar a celor 4 pârâți: C., D. S.R.L., E., F., la plata sumei de 279000 Euro, conform art. 998, 999, 1003 vechiul C. civ. în subsidiar, la capătul de cerere nr. x, în situația în care nu se va admite și repararea prejudiciului, se solicită obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 279.000 euro + dobânda legală calculată de la data la care reclamantul a virat banii în contul B. S.R.L. (cu titlu de majorare capital social) și pana la data restituirii efective a sumei de către pârâți; în ce îl privește pe pârâtul C., cu referire la capetele 3 si 4, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile vechiul C. civ. referitoare la mandat (art. 1532-1559) și ale Codului Comercial (art. 374-391); obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata reprezentând judiciare de timbru, onorarii de experți si onorarii de avocați.

Prin sentința nr. 1873 din data de 22.09.2017 Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare, a admis acțiunea reclamantului și, în consecință, a constatat nulitatea absolută a Hotărârii AGA nr. 15/18.02.2010, a obligat pârâții, în solidar, la plata sumei de 279000 Euro, cu dobânda legală, de la data efectuării vărsământului în contul B. S.R.L. și până la data restituirii efective, a obligat pârâții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 37040,34 RON și a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău în vederea efectuării mențiunilor.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții E., F., și D. S.R.L..

Prin decizia nr. 304 din 5 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis apelul formulat de apelanții pârâți E., F., și D. S.R.L., împotriva sentinței nr. 1873 din data de 22.09.2017 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâta Societatea B. S.R.L. și reclamantul A.. A fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceștia, ca neîntemeiată. A fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul pârât C., împotriva sentinței nr. 1873 din data de 22.09.2017 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței apelate.

Împotriva deciziei nr. 304 din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții E., în nume propriu și în calitate de administrator al S.C. D. S.R.L., S.C. D. S.R.L., C. și F..

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Înalta Curte, la termenul din 3.10.2019, a luat în examinare cu prioritate excepția insuficientei timbrări a recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (2) reținând următoarele:

Recurenții au atașat cererii de recurs o taxă judiciară de timbru în valoare de 8159 RON . Prin rezoluția din data de 3 octombrie 2018 li s-a pus în vedere recurenților să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 204,44 RON sub sancțiunea anulării cererii de recurs, obligație neîndeplinită până la data stabilită pentru soluționarea recursului.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru s-a statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată, potrivit dispozițiilor art. 494 raportat la art. 470 alin. (3) C. proc. civ.

Față de considerentele reținute, constatând că recursul a fost insuficient timbrat, că recurenta nu s-a conformat obligației de completare a timbrajului potrivit mențiunii din actul de procedură ce i-a fost comunicat la data de 3 octombrie 2018, obligație pe care nu a îndeplinit-o nici pentru termenul de judecată din 3 octombrie 2019, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și să dispună anularea recursului ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca insuficient timbrat, recursul declarat de pârâții E., în nume propriu și în calitate de administrator al S.C. D. S.R.L., S.C. D. S.R.L., C. și F. împotriva deciziei nr. 304 din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2019.