ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2406/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată la data de 26 septembrie 2018 de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. x/2018 a fost suspendată judecata cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Prin Decizia nr. 410 din 10 septembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești - a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu, și a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii pronunțată la data de 26 septembrie 2018 de Tribunalul Dâmbovița. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.. Primind dosarul la data de 11 noiembrie 2019, Înalta Curte, prin rezoluția din 12 noiembrie 2019, a stabilit termen de judecată la data de 10 decembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. statuează că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege. Totodată, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Recursul declarat în cauză de către reclamanta A. a fost formulat împotriva Deciziei nr. 410 din 10 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în recurs. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, prevederile art. 129 din Constituția României statuând în sensul că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Față de dispozițiile legale anterior menționate, precum și de împrejurarea că hotărârea atacată este definitivă, fiind pronunțată într-un recurs declarat de aceeași reclamantă, se constată că decizia atacată nu mai este supusă acestei căi de atac.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de reclamanta A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 410 din data de 10 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2019. GGC - MM