ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1729/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 855, pronunțată în dosarul nr. 2136/2000, a respins, ca nefondată, acțiunea comercială formulată de reclamantul D.Gh. împotriva pârâților, Primăria comunei Milișăuți, județul Suceava, prin primar, și SC I.C.M.I.

SRL, pentru constatarea nulității procesului-verbal încheiat la 22 septembrie 1999, privind vânzarea imobilului, moara K. Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 207, pronunțată, la 3 mai 2001, în dosarul nr. 1780/2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Suceava, iar recursul declarat de reclamant, împotriva acestei decizii, a fost anulat, ca netimbrat, prin decizia nr. 6641, pronunțată, la 8 noiembrie 2002, în dosarul nr. 5496/2001 al Curții Supreme de Justiție, secția comercială. Împotriva acestei decizii, reclamantul-recurent a formulat contestație în anulare, susținând că a achitat taxele de timbru legale, la termenul la care s-a judecat recursul și numai din eroare, recursul i-a fost anulat ca netimbrat.

La dosarul cauzei a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru la 11 decembrie 2002, având atașat și timbrul judiciar în valoare de 5.000 lei, motiv pentru care, prin decizia nr. 7625, pronunțată la 12 decembrie 2002, contestația în anulare a fost admisă și s-a fixat termen pentru judecarea recursului. Examinând cauza în recurs, se constată că recurentul-reclamant, în motivarea cererii sale, precizează că își menține motivele de casare invocate în cererea de apel, în sensul că licitația contestată este lovită de nulitate absolută, fiind făcută cu încălcarea prevederilor legii, iar instanța de apel nu a cercetat cauza sub toate aspectele, care vizează nelegalitatea și netemeinicia sentinței pronunțată de instanța de fond.

Terenul aferent morii este proprietatea reclamantului, iar situația juridică a acestuia, nu era definitiv stabilită. Recursul declarat de reclamant nu este fondat. Atât prima instanță, cât și instanța de apel, pe baza probelor administrate, au reținut că vânzarea prin licitație publică a obiectivului - moara K. - s-a făcut cu respectarea prevederilor legii, iar faptul că terenul aferent este revendicat de reclamant, nu este de natură să conducă la nulitatea licitației. De altfel, la dosarul cauzei nu s-a depus nici o dovadă în susținerea pretențiilor reclamantului, Primăria comunei Milișăuți, prin adresa nr. 3572 din 25 noiembrie 1999, aflată la dosarul primei instanțe, precizează că, dacă reclamantul va dovedi afirmațiile sale, se vor lua măsuri pentru intrare în legalitate, dar, până la acea dată, reclamantul nu prezentase nici un înscris doveditor.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de D.Gh. împotriva deciziei nr. 207 din 3 mai 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 20 martie 2003.