Bayle și Carabasse împotriva Franței

Rezoluția CM/ResDH(2008)5 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Bayle și Carabasse împotriva Franței (caz Bayle: aplicarea nr. 45840/99, hotărârea nr. 25 septembrie 2003, finală la 25 decembrie 2003; cauza Carabasse: cererea nr. 59765/00, hotărârea din 18 ianuarie 2005, finală la 18 aprilie 2005) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); Având în vedere hotărârile transmise de Curte la comitet după ce au devenit definitive; reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în aceste cazuri se referă la încălcarea dreptului de acces al reclamantilor la o instanță (violație la art. 6§1), din cauza caracterului disproporționat al hotărârilor de a-și scoate apelurile din rolul Cour de cassation , din cauza faptului că nu au plătit o amendă ordonată de Curtea de Apel (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația Franței în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a respecta hotărârile;

După examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), Amintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata unei simple satisfacții acordate în hotărârile, adoptarea, dacă este cazul, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să ajungă cât mai mult posibil la restabilirea integrului; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARA, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDES pentru a închide examinarea acestor cazuri.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2008)5 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Bayle și Carabasse împotriva Franței Rezumatul cazului introductiv Aceste cazuri se referă la încălcarea dreptului de acces al reclamanților la o instanță (violații de la art. 6 alineatul (1)). În 1998 și 1999, apelurile lor privind punctele de drept au fost atacate de la rolul Cour de cassation de către primul său președinte, în temeiul articolului 1009-1 din noul Cod de procedură civilă, din motivele că nu au respectat - sau nu au respectat în întregime - ordinele pecuniare formulate de respectivele instanțe de apel. Solicitările lor ulterioare de restabilire a apelurilor la rolul Cour de casație au fost respinse (în iulie 2000 și noiembrie 2002 pentru Bayle și în mai 2000 pentru Carabasse).

În concluzia că hotărârea de a elimina apelurile reclamanților a fost o măsură disproporționată, Curtea Europeană a luat în considerare, printre altele, situația financiară a acestora: nu au putut plăti toate sumele în cauză. În cazul Bayle, Curtea a luat în considerare, de asemenea, faptul că, în ciuda situației financiare nefavorabile ale reclamantului, dorința ei de a se conforma hotărârii a fost demonstrată prin faptul că a plătit o sumă substanțială în executarea parțială; în plus, în ceea ce privește jurisprudența Cour de casă cu privire la această chestiune, apelul său a avut perspective bune de succes. În cazul Carabasse, Curtea Europeană a luat, de asemenea, în considerare vârsta avansată a reclamantului, un „element determinant” în acest caz.

În plus, în conformitate cu Curtea, hotărârile privind apelul și confirmarea dezvoltării nu au fost motivate pentru a permite să se asigure că primul președinte al Cour de cassation au examinat situația reclamantului în mod eficace sau complet. Plăți cu satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii cu satisfacție echitabilă Nume și număr de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total BAYLE 45840/99 000 euro 840 euro 840 euro Pagate la 6 aprilie 2004, cu dobânzi CARABASSE 59765/00 000 euro 200 euro 200 euro Plătit la 13 septembrie 2005, cu dobândă b) Măsuri individuale Cazul Bayle După hotărârea Curții Europene, reclamantul a solicitat Primului Președinte al Cour de Casation pentru a reintroduce recursul pe rolă.

Acest lucru a fost acceptat. Prin urmare, a fost posibil să înceapă noua procedură, înainte de prima Chamberă Civilă a Cour de Casation Carabasse Reclamantul a murit în 2003 și văduva sa și două fiice au solicitat reluarea procedurii înainte de Cur de casă ca moștenitori. Cu toate acestea, deoarece reclamantul a fost inactiv timp de doi ani, cealaltă parte în cadrul procedurii a solicitat Primului Președinte să declare că această procedură a expirat. Nici un recurs nu este posibil în acest sens (art. 33 din hotărâre). Acesta este motivul pentru care moștenitorii reclamantului au fost obligați să plătească daunele datorate în conformitate cu termenul condamnării pecuniare acordate la recurs (de aproape 200 000 de euro) de hotărârea care nu a putut fi contestată din cauza încălcării Convenției.

Nu este posibil, în temeiul dreptului francez, să se reexamineze sau să se redeschidă acest caz, după hotărârea Curții Europene. Cu toate acestea, două elemente conduc la concluzia că nu este necesară nicio măsură individuală. În primul rând, procedurile în cauză au dus la stabilirea anumitor drepturi în beneficiul unui terț de bună credință (o persoană la care dl Carabasse a fost ordonat să plătească daune), care merită protecție în conformitate cu principiul certitudinii juridice. În al doilea rând, moștenitorii reclamanților nu au făcut nici o cerere la etapa executării hotărârii Curții Europene. II. Măsuri generale În aceste cazuri, Curtea Europeană nu a pus în aplicare art. 1009-1 din noul Cod de procedură civilă, ci mai degrabă punerea în aplicare de către judecător.

Aceste cazuri prezintă similarități cu cele ale Annoni di Gussola și alții împotriva Franței (amendament din 14 noiembrie) 2000), în care Curtea a constatat deja o încălcare similară.

În acest caz, s-au luat măsuri generale începând cu ianuarie 2001, în special publicarea hotărârii în vederea facilitării aplicării sale directe în jurisprudența națională [2] Cu toate acestea, au avut loc încălcări similare după adoptarea acestor măsuri, inclusiv în cazul Bayle, precum și în hotărârile mai recente, în special Cur împotriva Franței (alegerea din 3 octombrie) 2006 - cerere de restabilire a apelurilor la rolul negat în februarie 2002) și Ong împotriva Franței (alegerea din 14 noiembrie 2006 - cerere de restabilire a apelurilor la rolul negat în iunie 2002), au fost adoptate următoarele măsuri complementare: atenția specială a primului președinte al Cour de cassation , care este autoritatea competentă pentru a elimina un caz din rol, a fost atrasă la această hotărâre printr-o notă de difuzare a hotărârilor difuzate de Curtea Europeană, transmisă de Ministerul Justiției.

El este în măsură să aplice dispozițiile naționale relevante în lumina cerințelor convenției. În plus, având în vedere faptul că decizia de a anula un caz din rol este întotdeauna pronunțată în urma avizului procurorului general, hotărârea Carabasse a fost transmisă procurorului general al Cour de casation (așa ca și procurorilor generali ai Curților de Apel Bourges și Orleans), astfel încât să își poată da consiliere cu privire la această chestiune ținând seama în mod corespunzător de cerințele Convenției. În sfârșit, aceste hotărâri au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, accesibile tuturor Curților și tuturor directorilor și departamentelor Ministerului Justiției.

Jurisprudența Curții Europene privind art. 1009-1 din Noul Cod de Procedură Civilă a fost, de asemenea, detaliată într-o publicație a Observatorului de Droit Européenn (Observatorul de Droit Européenn) La Cour européenne des droits de l'Homme - 2006 - Arrêts interesat de la France et lois comentarii “ (disponibil pe site-ul internet al Cour de casation ). În cele din urmă, comentariile acestor hotărâri au fost publicate în jurnalii de drept difuzate larg la nivel național. III. Concluzii ale statului contestat Guvernul consideră că măsurile individuale luate în cazul Bayle au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării și că nici o măsură individuală nu este necesară în cazul Carabasse.

Guvernul consideră, de asemenea, că măsurile generale vor preveni noi încălcări similare. În consecință, consideră că Franța și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 27 martie 2008 la a 1020-a ședință a Deputaților Miniștri [2] Rezoluția finală CM/ResDH(2007)37 adoptată la 20/04/2007 de Comitetul de Miniștri, având în vedere decizia luată la a 760-a ședință (23/07/2001).

Resolution CM/ResDH(2008)5 [1] Execution of the judgments of the European Court of Human Rights Bayle and Carabasse against France (Bayle case: application No. 45840/99, judgment of 25 September 2003, final on 25 December 2003; Carabasse case: application No. 59765/00, judgment of 18 January 2005, final on 18 April 2005) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the infringement of the applicants' right of access to a court (violation of Article 6§1), on account of the disproportionate nature of decisions to strike their appeals out of the roll of the Cour de cassation , on the grounds that they had not paid a fine ordered by the Court of Appeal (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with France's obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of - individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - general measures preventing, similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2008)5 Information about the measures taken to comply with the judgments in the cases of Bayle and Carabasse against France Introductory case summary These cases concern infringements of the applicants' right of access to a court (violations of Article 6, paragraph 1). In 1998 and 1999, their appeals on points of law were struck from the roll of the Cour de cassation by its First President under Article 1009-1 of the new Code of Civil Procedure, on the grounds that they had not complied - or not fully complied - with pecuniary orders made by the respective Courts of Appeal. Their subsequent applications for restoration of their appeals to the Cour de cassation roll were denied (in July 2000 and November 2002 for Bayle, and in May 2000 for Carabasse).

In reaching the conclusion that the decision to strike the applicants' appeals out of the roll had been a disproportionate measure, the European Court took account, among other things, of their financial situation: they were unable to pay all the sums concerned. In the Bayle case, the Court also took account of the fact that, notwithstanding the applicant's unfavourable financial situation, her desire to comply with the judgment had been evidenced by the fact that she had paid a substantial sum in partial execution; moreover, regarding the Cour de cassation 's case-law on the issue before it, her appeal had good prospects of success. In the Carabasse case, the European Court also took account of the applicant's advanced age, a “determining element” in the case.

Furthermore, according to the Court, the decisions striking out the appeal and confirming the striking-out were not reasoned so as to make it possible to ascertain that the First President of the Cour de cassation had examined the applicant's situation effectively or completely. I. Payments of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Name and application number Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total BAYLE 45840/99 - 5 000 euros 1 840 euros 6 840 euros Paid on 6 April 2004, with interest CARABASSE 59765/00 - 12 000 euros 4 200 euros 16 200 euros Paid on 13 September 2005, with interest b) Individual measures Bayle case Following the European Court's judgment, the applicant applied to the First President of the Cour de Cassation in order to reinstate the appeal on the roll.

This has been accepted. Hence, it has been possible to begin the proceedings anew, before the 1st Civil Chamber of the Cour de cassation . Carabasse case The applicant died in 2003 and his widow and two daughters applied to resume the proceedings before the Cour de cassation as his heirs. However, because the applicant had been inactive for two years, the other party to the proceedings asked the First President to declare that these proceedings had lapsed. No appeal is possible in this respect (§ 33 of the judgment). This is why the applicant's heirs were obliged to pay the damages owing under the terms of the pecuniary sentence given at appeal (nearly 200 000 euros) by the judgment which could not be contested because of the violation of the Convention.

It is not possible, under French law, to have this case re-examined or re-opened, following the judgment of the European Court. Nevertheless, two elements lead to the conclusion that no individual measure is necessary. First, the proceedings at issue resulted in establishing certain rights to the benefit of a third party of good faith (a person to whom Mr Carabasse had been ordered to pay damages), who deserves protection according to the principle of legal certainty. Secondly, the applicant heirs made no request at the stage of the execution of the European Court's judgment. II. General measures In these cases, the European Court did not call Article 1009-1 of the New Code of Civil Procedure into question, but rather its implementation by the judge.

These cases present similarities to that of Annoni di Gussola and others against France (judgment of 14 November 2000), in which the Court had already found a similar violation.

In this case, general measures had been taken as from January 2001, in particular the publication of the judgment with a view to facilitating its direct application in national case-law [2] . However, similar violations occurred after the adoption of these measures, including in the Bayle case, as well as in more recent judgments, in particular Cour against France (judgment of 3 October 2006 - application for restoration of the appeals to the roll denied in February 2002) and Ong against France (judgment of 14 November 2006 - application for restoration of the appeals to the roll denied in June 2002), the following complementary measures were adopted: The particular attention of the First President of the Cour de cassation , who is the authority competent to strike out a case from the roll, has been drawn to this judgment through a note disseminating the judgments delivered by the European Court, sent by the Ministry of Justice.

He is in a position to apply the relevant national provisions in the light of the requirements of the Convention. Furthermore, in view of the fact that the decision to strike out a case from the roll is always delivered following advice of the Prosecutor General, the Carabasse judgment was transmitted to the Prosecutor General of the Cour de cassation (as well as to the Prosecutors General of the Bourges and Orleans Courts of Appeal), so that they can deliver their advice on the issue taking due account of the requirements of the Convention. Finally, these judgments were published on the web site of the Ministry of Justice, accessible to all Courts and all the directorates and departments of the Ministry of Justice.

The European Court's case-law on Article 1009-1 of the New Code of Civil Procedure has also been detailed in a publication of the Cour de cassation 's European Law Observatory ( Observatoire de Droit Européen ), called “ La Cour européenne des droits de l'Homme - 2006 - Arrêts concernant la France et leurs commentaries ” (available on the Internet site of the Cour de cassation ). Finally, commentaries of these judgments have been published in law journals widely disseminated at national level. III. Conclusions of the respondent state The government considers that the individual measures taken in the Bayle case have fully remedied the consequences for the applicant of the violation, and that no individual measure is necessary in the Carabasse case.

The Government further considers that the general measures will prevent new, similar violations. Consequently, it considers that France has complied with its obligations under Article 46 paragraph 1 of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 27 March 2008 at the 1020th meeting of the Ministers’ Deputies [2] Final Resolution CM/ResDH(2007)37 adopted on 20/04/2007 by the Committee of Ministers, in view of its decision taken at its 760th meeting (23/07/2001).