ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1710/2017

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II a civilă, sub nr. x/2014 din 17.04.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri datorate clauzei penale înserate în înscrisul numit Proces-verbal de predare primire din data de 29.05.2013, aferent contractului de distribuție nr. x/15.03.2013 la care să se aplice dobânda legală începând cu data de 23.12.2013 - când pârâta a încasat nelegal suma de 680.270,75 RON - și până la data plății efective a sumei menționate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza a fost scoasă de pe rolul acestei instanțe, ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de reclamantă prin sentința civilă nr. 28 C. civ. din 04.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, dispunând trimiterea cauzei la Tribunalul Dâmbovița, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 361 din 17.04..2015 Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantă și a fost obligată aceasta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 20.026,41 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Cum dosarul a fost strămutat prin încheierea nr. 2586 din 18.11.2015 de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea de Apel Brașov, dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Brașov, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 01.02.2016.

Curtea de Apel Brașov, secția Civilă prin decizia nr. 1692/Ap din 23.11.2016 a admis apelul reclamantei împotriva sentinței tribunalului, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a fost admisă, în parte, acțiunea reclamantei și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 213.954,61 RON, încasată necuvenit prin utilizarea biletului la ordin Seria x nr. x plus dobânda legală calculată de la data de 23.12.2013 până la data plății; s-au constatat compensate cheltuielile de judecată prilejuite în primă instanță și în apel.

Împotriva deciziei civile nr. 1692/Ap. din 23.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția a II - a civilă, precum și împotriva încheierii din 09.11.2016 pronunțată de aceeași instanță în același dosar, reclamanta a declarat recurs.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-pârâtă S.C. B. S.A., a invocat, în principal, excepția inadmisibilității și a tardivității recursului sau anularea recursului reclamantei pentru neîncadrarea motivelor de recurs în art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în recurs.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin răspunsul la întâmpinare a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și respingerea ca neîntemeiate a apărărilor intimatei-pârâte.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 21 septembrie 2017, în unanimitate, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, părților.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 25 septembrie 2017.

Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Precizare prealabilă: Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582 partea I, din data de 20 iulie 2017.

Față de data pronunțării deciziei recurate, respectiv 23 noiembrie 2016, prezentul recurs nu intră sub incidența efectelor generate de decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, potrivit căreia "Curtea constată că, efect al constatării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condițiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

În cauză, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri la care să se aplice dobânda legală începând cu data de 23.12.2013 și până la data plății efective a sumei menționate.

Potrivit art. 98 alin. (1) C. proc. civ. competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, pentru stabilirea valorii nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale precum dobânzile, penalitățile, fructele etc.

În speță, se constată că reclamanta prin cererea de chemare în judecată a solicitat, în principal, obligarea pârâtei la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri.

Potrivit art. 483 alin. (2), penultima teză, C. proc. civ., în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

Raportând datele speței la dispozițiile legale evocate se constată că recursul este inadmisibil, întrucât valoarea pretențiilor solicitate în prezentul litigiu, respectiv suma de 680.270,75 RON se află sub plafonul prevăzut de lege, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, pentru exercitarea căii de atac a recursului, hotărârea recurată având, în raport de art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., caracter definitiv de la pronunțare.

Așadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu calea de atac exercitată, decizia împotriva căreia s-a declarat recurs neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca inadmisibil.

Constatând culpa procesuală a recurentei-reclamante în declanșarea litigiului de față, în raport de cererea formulată de intimata-pârâtă, urmează a se aplica dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. și a obliga recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. la plata către intimata-pârâtă S.C. B. S.A.a sumei de 13.535,95 RON reprezentând cheltuieli de judecată, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 09 noiembrie 2016 și a deciziei civile nr. 1692/Ap din 23 noiembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Obligă recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 13.535,95 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă S.C. B. S.A.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2017.