ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 875/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 875/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr. x/2013/a2, reclamantul A., creditor majoritar al S.C. B. S.R.L. a formulat în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. o cerere de antrenare a răspunderii materiale solicitând să fie obligată pârâta să suporte întregul pasiv înscris în tabelul definitiv al creanțelor, respectiv sa fie obligată la plata sumei de 4.433.829,27 RON.
Prin sentința nr. 916/F/2015, Tribunalul Alba, secția de contencios administrativ, Fiscal și de Insolvență a respins ca neîntemeiate excepțiile necompetenței generale a Tribunalului Alba, a autorității de lucru judecat și a lipsei calității procesuale active a reclamantului A..
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. C. S.A., cu consecința respingerii cererii reclamantului A. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. cu privire la suportarea întregului pasiv al debitoarei S.C. B. S.R.L. prin administrator judiciar D., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. în calitate de creditor majoritar al debitoarei S.C. B. S.R.L. - aflată în reorganizare judiciară, prin care a solicitat admiterea acestuia, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. C. S.A. și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Prin decizia nr. 284/2016 din 4 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă a fost respins apelul declarat de reclamantul A., în calitate de creditor majoritar al debitoarei S.C. B. S.R.L..
La data de 4 iulie 2016, reclamantul A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 284/2016 din 4 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. C. S.A. și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii și motive străine de natura cauzei.
Sub acest aspect, a susținut în esență că instanța nu a unit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei cu fondul cauzei, astfel cum s-a solicitat, nemotivând în niciun fel respingerea acestei cereri.
Cu privire la criticile întemeiate pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că încălcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică sau restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor legale, violarea unor principii generale de drept.
Susține că instanțele anterioare au interpretat în mod eronat cuprinsul dispozițiilor art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Mai arată recurentul că, pe lângă cei implicați în conducerea și administrarea activității debitorului, legea reglementează răspunderea oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului și nu cum greșit a reținut instanța că doar membrii organelor de conducere și/sau supraveghere pot răspunde.
Intimata-pârâtă S.C. C. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, precum și excepția tardivității formulării acestuia. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului.
Recurentul-reclamant a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de intimată, precum și respingerea apărărilor formulate de această parte.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este inadmisibil, în raport cu dispozițiile art. 8 alin. (1) coroborate cu art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 28 februarie 2017 a fost încuviințat, în unanimitate, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, fiind dispusă comunicarea acestuia părților, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părțile nu au formulat puncte de vedere asupra raportului s-a stabilit termen pentru admiterea în principiu a recursului la data de 16 mai 2017.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 mai 2017, recurentul-reclamant A. a declarat că renunță la judecarea cererii de recurs, susținând că aceasta a fost formulată de mandatarul său, sens în care a arătat că înțelege să nu-și însușească recursul formulat în cauză, solicitând în consecință instanței să ia act de solicitarea sa.
Examinând cererea formulată de către recurentul-reclamant, Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 404 alin. (2) C. proc. civ., renunțarea se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac.
În plus, potrivit art. 463 C. proc. civ. "achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a numitor soluții din respectiva hotărâre".
Prin cererea de renunțare la judecarea recursului, recurentul practic achiesează la hotărârea pronunțată în apel, acest lucru reprezentând o modalitate de manifestare a principiului disponibilității părților în procesul civilă, sub forma unui act procedural de dispoziție.
În considerarea celor ce preced, având în vedere dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecarea recursului declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 284/2016 din 4 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2017.