ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 508/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 20.06.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L., având administrator judiciar B. și C., a chemat în judecată pârâții Biroul Notarilor Publici D. și S.C. E. S.R.L., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a încheierii de certificare autentificată sub nr. x/12.02.2013 emisă de primul pârât, în contextul emiterii acesteia prin fraudarea legii, respectiv cu încălcarea unor dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general; să se dispună ca urmare a constatării nulității absolute a încheierii de certificate autentificată sub nr. x/12.02.2013 repunerea reclamantei și a celei de a doua pârâte în situația anterioară emiterii acestui act, respectiv radierea CF din nr. x a localității Lipova, nr. cadastral x, CF nr. x a localității Lipova, nr. cad. x,CF nr. x a localității Lipova, nr. cad. x, CF a x a localității Lipova, nr. cad x, CF nr. x a localității Lipova, nr. cad. x și nr. topo x; 443, CF nr. x a localității Lipova, nr. cad x și nr. topo x; a celei de a doua pârâte și reînscrierea corelativă a reclamantei în calitate de proprietar asupra acelorași parcele, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din 12.09.2013 a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului ca neîntemeiată, iar la 15.10.2013 s-a dispus suspendarea cauzei potrivit art. 36 alin. (1) din Legea 85/2006, încheiere ce a fost desființată prin decizia civilă nr. 861/17.04.2014 a Curții de Apel Pitești și trimisă cauza spre continuarea judecății la tribunal.

Prin încheierea de ședință din 23.12.2014 a fost respinsă excepția necompetenței funcționale a Tribunalului Argeș și excepția lipsei calității de reprezentat al avocatului semnatar al acțiunii, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului BNP D. și unită cu fondul excepția puterii de lucru judecat și excepția inadmisibilității, pentru considerentele prezentate în acea încheiere.

Prin sentința civilă nr. 78 din 12 martie 2015, Tribunalul Argeș a respins atât excepția inadmisibilității, cât și acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă prin decizia civilă nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 a admis apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. și C., împotriva încheierii de ședință din 23 decembrie 2014 și a sentinței civile nr. 78 din 12 martie 2015, pronunțate de Tribunalul Argeș, a schimbat sentința în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B.N.P.A. D. și pe fond, a respins acțiunea.

Împotriva deciziei civile nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. și C..

Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., în susținerea cărora, recurenta a arătat, în esență, că prin dispozitivul hotărârii se pretinde că s-ar fi soluționat cauza pe fond, fiind inserată sintagma și pe fond respinge acțiunea, în realitate a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, invocată din oficiu de instanță.

Recurenta consideră că pretinsa soluționare pe fond a cauzei prin respingerea sa, intră în contradicție cu modul de rezolvare a pricinii prin admiterea excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, astfel că decizia atacată cuprinde motive contradictorii, respectiv considerente străine de natura cauzei.

Totodată, recurenta consideră că dacă s-a evaluat doar excepția lipsei de interes, instanța de apel nu putea ca urmare a schimbării sentinței atacate și înlăturării cu totul a considerentelor de fond a primei instanțe, să respingă pe fond acțiunea, întrucât nu a analizat în sine fondul pricinii.

Raportat la motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurenta apreciază că în mod eronat instanța de apel a considerat că reclamanta nu ar justifica interesul în promovarea acțiunii, în condițiile în care însăși existența înscrisului spre a cărui constatare nulitate tinde, se corelează cu două contracte în care este parte și cu privire la care prin actul repudiat se pretinde că s-ar întruni condițiile legale pentru a se atrage constatarea împlinirii unui pact comisoriu de gradul IV.

De asemenea, recurenta susține, că la evaluarea situației, instanța a omis că în mod direct încheierea de certificare autentificată i-a afectat în sensul că a determinat pierderea din proprietate a unor bunuri mobile și imobile, iar același act, prin păstrarea valabilității sale are să se răsfrângă și în viitor asupra reclamantei, în sensul că certifică în mod nelegal o stare de fapt cu potențial de a o prejudicia.

Altfel spus, consideră recurenta, sunt încălcate normele ce reglementează verificarea interesului, întrucât decizia recurată a fost emisă urmare admiterii excepției dirimante a lipsei de interes a reclamantei.

Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel pentru soluționarea pe fond a pricinii.

Intimata-pârâtă S.C. E. S.R.L. prin administrator judiciar F. S.R.L. prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția inadmisibilității recursului "dat fiind faptul că împotriva hotărârii atacate nu sunt incidente dispozițiile art. 488 C. proc. civ..", excepția netimbrării sau a insuficientei timbrări, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală hotărârea instanței de apel.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 03 noiembrie 2016, în unanimitate, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 04 noiembrie 2016.

Intimata-pârâtă S.C. E. S.R.L. prin administrator judiciar F. S.R.L. prin punctul de vedere asupra raportului admisibilității în principiu a recursului a invocat excepția lipsei calității de reprezentant și a inadmisibilității recursului, solicitând, în principal, constatarea nulității recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului ca inadmisibil.

Recurenta reclamantă prin punctul de vedere asupra raportului admisibilității în principiu a recursului a solicitat admiterea în principiu a recursului, acordarea unui termen de soluționare în ședință publică, iar pe fondul recursului a solicitat admiterea acestuia casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2017 Înalta Curte a respins excepția netimbrării cererii de recurs, excepția lipsei calității de reprezentant și inadmisibilitatea recursului și a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. și C. împotriva deciziei nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 din Noul C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pentru care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Fundamentul acestui motiv de recurs rezidă în nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va cuprinde "considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

În accepțiunea acestei norme juridice, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să răspundă în fapt și în drept la pretențiile formulate de părți, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv, numai o astfel de motivare constituind pentru părți o garanție împotriva arbitrariului judecătorilor, iar pentru instanțele superioare un element necesar în exercitarea controlului declanșat prin căile de atac.

În acest context, se reține că, atunci când o parte a criticat hotărârea, instanța de apel trebuie să analizeze și să răspundă motivat criticilor formulate, care nu își găseau răspuns în hotărârea primei instanțe și, totodată, să argumenteze motivele pentru care își însușește sau nu, în tot sau în parte, considerentele de fapt ori de drept reținute de prima instanță.

Or, în motivarea deciziei recurate, nu se regăsește silogismul juridic privind respingerea acțiunii pe fond, instanța de apel făcând o analiză detaliată a admiterii excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.

Se constată că instanța de apel nu a reținut și nici nu a înlăturat susținerile apelantei și nu a explicat de o manieră convingătoare raționamentul juridic pe care l-a adoptat în respingerea acțiunii pe fond, așa încât hotărârea sa nu creează transparența asupra silogismului judiciar care trebuie să explice și să justifice dispozitivul și grație căreia să poată fi realizat controlul judiciar.

În realitate, hotărârea instanței de apel a fost motivată numai sub aspectul admiterii excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, ori în dispozitivul deciziei instanța s-a pronunțat și pe fondul acțiunii.

Se constată că decizia atacată nu cuprinde nicio referire cu privire la motivele care au dus la respingerea acțiunii, instanța de apel nu a dat dezlegare problemelor referitoare la fondul cauzei și nu a expus raționamentul în urma căruia a apreciat că se impune respingerea acțiunii prin indicarea temeiurilor de drept care au dus la formarea convingerii instanței în acest sens.

Prin omisiunea instanței de apel de a analiza și cerceta, în mod efectiv, prin considerentele hotărârii recurate, fondul cauzei și a răspunde în integralitate motivelor de fapt și de drept invocate de apelantă în susținerea cererii sale de apel, motive ce necesitau un răspuns specific și explicit, au fost nesocotite dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

În aceste condiții, recurentei reclamante i s-a cauzat o vătămare procesuală ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2), coroborat cu art. 497 din noul C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pentru analiza cauzei pe fond și să răspundă criticilor formulate de părți în susținerea pretențiilor și apărărilor lor într-o formă clară și concisă.

Potrivit art. 501 alin. (3) din Noul C. proc. civ., după casare instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. și C. împotriva deciziei nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2017.