ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 276/2019

Asupra recursurilor de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Mureș la 22 decembrie 2004, sub nr. x/2004, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 2.207.233.808 rol, cu titlu de preț neachitat, conform facturii nr. x din 21 decembrie 2002, a penalităților de 0,15% (3.310.850 RON) pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenței din 29 mai 2002 și până la achitarea integrală a debitului, cuantumul total al penalităților fiind de 3.082.401.350 RON la 17 decembrie 2004, precum și a cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 și art. 1073 C. civ. din 1864.

Prin Sentința comercială nr. 1.065 din 21 noiembrie 2005, Tribunalul Comercial Mureș a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.; a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L.; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 220.723,38 RON, cu titlu de preț neachitat; a sumei de 420.140,52 RON, cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei cuprinse între 29 mai 2002 și 21 noiembrie 2005, precum și a penalităților de 0,15% (331,08 RON), începând cu 22 noiembrie 2005 și până la achitarea integrală a debitului și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8.105 RON.

Împotriva acestei sentințe, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat apel, prin care a formulat critici de netemeinicie și nelegalitate.

Prin Decizia nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. x/2006/CCA, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței primei instanțe și a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a păstrat dispozițiile privind obligarea pârâtei la plata sumei de 220.723,38 RON, cu titlu de preț neachitat și a eliminat dispozițiile privind plata penalităților de întârziere, pe cele privind respingerea cererii reconvenționale, precum și pe cele privind cheltuielile de judecată; a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta S.C. B. S.R.L. și a reziliat contractul nr. x din 21 decembrie 2001 pentru executările succesive ulterioare datelor de 10 februarie 2002, 10 martie 2002, 10 aprilie 2002, 10 mai 2002 și 10 iunie 2002; a respins capele de cerere privind daunele-interese, plata penalităților și rezilierea contractului de custodie; a compensat cheltuielile de judecată solicitate de părți; a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva încheierii din 27 martie 2006 a primei instanțe; a obligat intimata-reclamantă la plata către apelanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată din apel în cuantum de 355,31 RON; a compensat cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat din fața instanțelor de fond.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta S.C. A. S.R.L., cât și pârâta S.C. B. S.R.L.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 12 octombrie 2006, sub nr. x/2006.

Prin încheierea din 25 aprilie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a suspendat judecata recursurilor, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că recurenta-pârâtă a intrat în procedura insolvenței.

Prin încheierile din 12 decembrie 2007, 15 octombrie 2008, 17 iunie 2009, 17 februarie 2010, 17 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a menținut măsura suspendării recursurilor.

Prin încheierea din 21 mai 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de recurenta-pârâtă și a menținut măsura suspendării recursurilor.

Prin încheierea din 17 mai 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a menținut măsura suspendării recursurilor.

Prin referatul întocmit la 30 octombrie 2018, s-a consemnat că a încetat cauza care a determinat suspendarea judecății recursurilor, întrucât Dosarul nr. x/2006 a fost soluționat de Tribunalul Specializat Mureș, prin Sentința nr. 504 din 20 septembrie 2017, rămasă irevocabilă prin nerecurare la 6 octombrie 2017.

În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a luat în examinare excepția perimării recursurilor, invocată din oficiu, reținând următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă notează că, deși prin art. 219 pct. 3 din Legea nr. 71/2011 a fost abrogat art. 248 alin. (3) C. proc. civ., această modificare legislativă nu este aplicabilă în prezenta cauză, întrucât acțiunea introductivă de instanță a fost formulată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011. Or, art. 223 din Legea nr. 71/2011 prevede că, "dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a C. civ. se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite".

Potrivit art. 248 alin. (1) teza I C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an", iar potrivit art. 248 alin. (3) din același act normativ, "în materie comercială termenul de perimare este de șase luni".

Perimarea reprezintă atât o sancțiune procedurală care conduce la stingerea procesului în faza în care se găsește, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților în proces.

Conform textului de lege anterior evocat, perimarea poate opera atât în etapa judecății din primă instanță, cât și în etapa judecății din căile de atac.

Reglementată ca excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepția de perimare este peremptorie, întrucât admiterea acesteia conduce la stingerea procesului în faza în care se găsește și absolută, întrucât este instituită prin norme de ordine publică, fiind prevăzută în interesul unei bune administrări a justiției.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că prin încheierea din 25 aprilie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a suspendat judecata recursurilor, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că recurenta-pârâtă a intrat în procedura insolvenței.

Prin Sentința nr. 504 din 20 septembrie 2017, rămasă irevocabilă prin nerecurare la 6 octombrie 2017 și pronunțată în Dosarul nr. x/2006, Tribunalul Specializat Mureș a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitoarei S.C. B. S.R.L. din registrul comerțului.

Instanța supremă constată că de la data rămânerii irevocabile a sentinței anterior evocate pricina a rămas în nelucrare, deși nu mai subzista motivul care a impus suspendarea judecății recursurilor.

Având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentelor începând cu 6 octombrie 2017 și până la 19 februarie 2019, când a fost luată în examinare excepția perimării recursurilor, rezultă că s-a împlinit termenul de perimare de șase luni, aplicabil în materie comercială, conform art. 248 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 223 din Legea nr. 71/2011.

Pentru aceste motive, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentelor mai mult de șase luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, conform art. 249 - 250 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 223 din Legea nr. 71/2011 și art. 252 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va constata perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. și de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin lichidatori judiciari C. S.P.R.L. și D. împotriva Deciziei nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2006/CCA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. și de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin lichidatori judiciari C. S.P.R.L. și D. împotriva Deciziei nr. 56/A din 27 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2006/CCA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2019.

GGC - ED