BULMUȘ ET AUTRES c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 2778/03 prezentată de Umut BULMUȘ și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 27 martie 2008 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Antonella Mularoni, Ireneu Cabral Barreto, R Electroluxza Türmen, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, judecători și Sally Dolle; Având în vedere cererea formulată la 8 noiembrie 2002, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, După ce a intenționat, face următoarea decizie în fapt Reclamanții, Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș și Umut Bulmuș, sunt resortisanți turci, născuți în 1964, 1982, 1986 și 1984. Locuiesc în Ayd , soțul primei reclamante și tatăl celorlalți solicitanți, a avut un accident de muncă în timp ce a lucrat ca muncitor pe un șantier de construcții. Casa de asigurări sociale ( La data de 13 iulie 1992, domnul H La 25 decembrie 2001, luând în considerare sumele plătite de SSK, Tribunalul l-a condamnat pe angajator să plătească reclamantului o despăgubire pentru prejudicii materiale și morale, plus dobânzi legale de la data acțiunii. La 1 aprilie 2002, această decizie a fost confirmată de Curtea de Casație. Decizia Curții de Casație a fost notificată reclamanților la data de 12 iunie 2002. GRIFS Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții se plângeau de durata procedurii desfășurate în speță. De asemenea, invocau art. 1 din Protocolul nr. 1 și s-au plâns de faptul că suma acordată de instanță a fost în primul rând insuficientă, apoi și-a pierdut întreaga valoare, având în vedere insuficiența ratei legale a dobânzii în raport cu nivelul inflației la momentul respectiv. Hürev Ünler, declară că guvernul turc oferă [în comun] lui Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș și Umut Bulmuș, cu titlu gratuit, suma de 9 000 EUR (9 mii EUR) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Curtea a primit, de asemenea, următoarea declarație semnată de reclamantă. Demirkaya, ia act de faptul că guvernul turc este pregătit să plătească [în comun] lui Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș și Umut Bulmuș, cu titlu gratuit, suma de 9 000 EUR (9 mii EUR) în vederea unei soluționări a cauzei care are ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lire turce la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Sally Dolle Françoise Tulkens Grefier Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

2778/03

présentée par Umut BULMUȘ et autres

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 27 mars 2008 en une chambre composée de

:

Françoise Tulkens,

présidente,

Antonella Mularoni,

Ireneu Cabral Barreto,

Rıza Türmen,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

Dragoljub Popović,

juges,

et de Sally Dollé,

greffière de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 8 novembre 2002,

Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Les requérants, Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș et Umut

Bulmuș, sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1964, 1982, 1986 et 1984. Ils résident à Aydın. Ils sont représentés devant la Cour par M

e

C.

Demirkaya, avocat à Aydın. Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») est représenté par son agent.

En 1992,

M. Hıdır Bulmuș

, époux de la première requérante et père des autres requérants, eut un accident de travail alors qu’il travaillait comme ouvrier sur un chantier de construction.

La caisse de sécurité sociale («

la SSK

») estima que l’accident lui avait causé une incapacité totale.

Le 13 juillet 1992, M. Hıdır Bulmuș et les requérants introduisirent un recours en réparation contre l’employeur devant le tribunal de grande instance de Söke.

Le 20 décembre 1992, M. Hıdır Bulmuș décéda. Les requérants poursuivirent le recours en son nom également. Ils se virent aussi accorder une pension par la SSK.

Le tribunal tint soixante-deux audiences et ordonna cinq expertises.

Le 25 décembre 2001, prenant en considération les sommes versées par la SSK, le tribunal condamna l’employeur à verser aux requérants une réparation pour préjudice matériel et moral, majorée d’intérêts légaux à partir de la date du recours.

Le 1

er

avril 2002, cette décision fut confirmée par la Cour de cassation. La décision de la Cour de cassation fut notifiée aux requérants en date du 12

juin

2002.

GRIEFS

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, les requérants se plaignaient de la durée de la procédure menée en l’espèce.

Ils invoquaient également l’article 1 du Protocole n

o

1 et se plaignaient de ce que la somme accordé par le tribunal était avant tout insuffisante, puis avait perdu toute sa valeur au vu de l’insuffisance du taux légal des intérêts par rapport au niveau de l’inflation de l’époque.

EN DROIT

La Cour a reçu de l’agent du Gouvernement la déclaration suivante

:

« Je soussigné, M. Hüsrev Ünler, déclare que le gouvernement turc offre de verser [conjointement] à Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș et Umut Bulmuș, à titre gracieux, la somme de 9 000 EUR (neuf mille euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.

»

La Cour a également reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante

:

« Je soussigné, M

e

C. Demirkaya, note que le gouvernement turc est prêt à verser [conjointement] à Emine Bulmuș, Arzu Bulmuș, Suna Bulmuș et Umut Bulmuș, à titre gracieux, la somme de 9 000 EUR (neuf mille euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.

»

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1

in fine

de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Sally Dollé

Françoise Tulkens

Greffière

Présidente