ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 78/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 78/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la data de 27.05.2016, sub nr. x/20165, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună:
- admiterea cererii de chemare în judecată,
- constatarea nulității absolute a clauzei contractuale înscrisă la pct. 5 teza finală din Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1017F din 10 august 2007, respectiv:
"dobânda curentă este formată din dobânda de referință variabilă, care se afișează la sediile B., la care se adaugă 2,5 puncte procentuale", fiind o clauză abuzivă și eliminarea acesteia din contract,
- obligarea pârâtei să interpreteze dobânda de referința variabilă (DRV) ca fiind valoarea indicelui de referință Euribor, astfel încât formula de calcul din art. 5 teza finală să fie: Euribor la 6 luni + marja fixă de 2,50 puncte procentuale;
- obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a sumelor plătite nedatorat în baza clauzelor constatate ca fiind lovite de nulitate, împreună cu dobânda legală aferentă acestor sume, de la data achitării fiecărei rate până la executarea efectivă;
- constatarea nulității clauzei contractuale 9.a din Contractul de credit nr. x din 10 august 2007, respectiv perceperea comisionului de rambursare anticipată, obligarea pârâtei la eliminarea acestui comision de rambursare anticipată din contract;
- constatarea nulității clauzei contractuale 9.b din Contractul de credit nr. x din 10 august 2007, respectiv perceperea comisionului de acordare credit în cuantum de 1,95%, obligarea pârâtei la eliminarea acestui comision de rambursare anticipata din contract;
- constatarea nulității absolute a clauzei contractuale 9.c din Contract, respectiv "perceperea comisionului de administrare de 6,50 euro lunar, reprezentând un procent de 0,05% din valoarea creditului contractat, prevăzut la punctul 1 "
- constatarea nulității clauzei contractuale 9.f din Contractul de credit nr. x din 10 august 2007, respectiv perceperea comisionului de urmărire riscuri de 36,40 euro lunar, reprezentând un procent de 0,28% din valoarea creditului contractat, obligarea pârâtei la eliminarea acestui comision de rambursare anticipata din contract;
- obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a sumelor plătite nedatorat, cu titlu de comision de administrare, în baza clauzelor constatate ca fund lovite de nulitate, împreună cu dobânda legală aferentă acestor sume, de la data achitării fiecărei rate până la executarea efectivă;
- eliminarea clauzelor abuzive astfel cum sunt prevăzute de prevederile contractuale mai sus arătate și reluate în Condițiile Generale de creditare, pentru motive de nulitate absolută;
- obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare, în urma constatării nulității clauzelor contractuale privitoare la formula de calcul a dobânzii bancare precum și a celor privitoare la perceperea comisioanelor mai sus arătate;
- obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 5916 din data de 08.12.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în Dosarul nr. x/2016, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, prescripției dreptului material la acțiune și inadmisibilității invocată de pârâta B. SA, și, respectiv, de către pârâta C. SRL.
Prin urmare, s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta D. SRL, ca fiind formulată în contradictoriu o persoană fără calitate procesuală.
Totodată, s-a admis excepția lipsei de interes în ce privește cererea de anulare a clauzei contractuale privind instituirea comisionului de rambursare anticipată.
S-a respins ca lipsită de interes solicitarea de constatare a naturii abuzive și anulare a clauzei prevăzute de art. 9.a din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1017F din 10.08.2007.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu B. SA și C. SRL
S-a constatat natura abuzivă și s-a dispune eliminarea din contract a clauzei prevăzute la alin. (5) teza finală din Condițiile speciale ale contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1017F din 10.08.2007 care prevede: "Dobânda curentă este formată din dobânda de referință variabilă, care se afișează la sediile B., la care se adaugă 2,50 p.p.".
S-a constatat natura abuzivă și s-a dispus eliminarea din contract a clauzei prevăzute la alin. (9).b teza finală din Condițiile speciale ale contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1017F din 10.08.2007 care impune perceperea unui comision de acordare credit.
S-a constatat natura abuzivă și dispus eliminarea din contract a clauzei prevăzute la alin. (9).f teza finală din Condițiile speciale ale contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1017F din 10.08.2007 care impune perceperea unui comision de urmărire riscuri.
Pârâta B. SA a fost obligată să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de dobânda curenta calculate în baza clauzei abuzive prevăzută la 5 teza finală din contract, respectiv sumele ce depășesc dobânda curenta de 10,9% menționată la art. 5 teza 1 din contract, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective, pentru sumele încasate anterior datei de 27.09.2013.
Pârâta B. SA a fost obligată să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de comision de acordare și respectiv, comision de urmărire riscuri - pentru sumele încasate anterior datei de 27.09.2013, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective.
Pârâta C. SRL a fost obligată să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de dobândă curenta calculate în baza clauzei abuzive prevăzută la 5 teza finală din contract, respectiv sumele ce depășesc dobânda curenta de 10,9% menționată la art. 5 teza 1 din contract, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective, pentru sumele încasate ulterior datei de 27.09.2013.
Pârâta C. SRL a fost obligată să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de comision de urmărire riscuri - pentru sumele încasate ulterior datei de 27.09.2013, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective.
S-a respins, în rest, pretențiile reclamantului, ca neîntemeiate.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâtei B. SA de obligare a reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a exercitat apel apelantul -reclamant A., prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii în integralitate a cererii de chemare în judecată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză pe cale separată.
Împotriva acestei sentințe civile a exercitat apel și apelanta-pârâtă B. SA, prin care a solicitat admiterea apelului, cu consecința schimbării în parte a Sentinței civile nr. 5916/08.12.2016, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei SC B. SA; admiterii excepției prescripției dreptului material de a pretinde restituirea sumelor achitate în baza clauzelor pretins abuzive.
Pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiate a capetelor de cerere formulate de către reclamant, menținerea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește respingerea cererii de constatare ca abuzivă a clauzei contractuale privind perceperea unui comision de administrare, menținerea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, obligarea intimatului-reclamant la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Prin Decizia nr. 97/A/2018 din 27 februarie 2018, Tribunalul Specializat Mureș - Litigii cu Profesioniștii a admis apelul exercitat de reclamantul-apelant A. în contradictoriu cu B. SA împotriva Sentinței civile nr. 5916 din 08.12.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș Dosarul nr. x/2016.
A schimbat în parte sentința atacată, în sensul că:
A obligat pârâta B. SA să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de dobânda curentă calculate în baza clauzei abuzive prevăzută la 5 teza finală din contract, respectiv sumele ce depășesc dobânda curenta de 10,9% menționata la art. 5 teza 1 din contract, sumele achitate cu titlu de comision de acordare și, respectiv, comision de urmărire riscuri, sume încasate, atât anterior datei de 27.09.2013, cât și ulterior acestei date, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective.
A constatat caracterul abuziv al clauzei cuprinse la art. 9 alin. (1) lit. c) . contractul de credit nr. x din 10.08.2007, unde se prevede comisionul de administrare de 6, 50 euro lunar reprezentând 0,05% din valoarea creditului.
A obligat pârâta B. SA să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de comision de administrare de 6, 50 euro lunar reprezentând 0,05% din valoarea creditului, sume încasate atât anterior datei de 27.09.2013, cât și ulterior acestei date, cu dobânda legală aferentă, calculată cu începere de la achitarea de către consumator și până la data plății efective.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A luat act că nu se solicită cu titlu de cheltuieli judecată în apel.
Totodată, a respins apelul exercitat de apelanta pârâtă B. SA în contradictoriu cu reclamantul-apelant A. împotriva Sentinței civile nr. 5916 din 08.12.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș Dosarul nr. x/2016, ca nefundat și a luat act că nu se solicită cu titlu de cheltuieli judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs B. SA.
Prin Decizia nr. 1505/R din 13.09.2018, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu Mureș și a declinat competența de soluționare a recursului formulat de B. SA împotriva Deciziei civile nr. 97/A/27.02.2018 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș în Dosarul nr. x/2016, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 12 octombrie 2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Specializat Mureș - Litigii cu Profesioniștii, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, revine curților de apel."
A reținut instanța că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".
Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziție tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziție să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii și până la 31 decembrie 2018 inclusiv.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională.
Ulterior pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituțională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficiență dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să stabilească instanța căreia urma să îi revină competența de a soluționa recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de tribunale în soluționarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Un atare deziderat nu a fost atins însă, așa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce privește competența materială în soluționarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.
A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 judecători.
Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.
Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.
Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora: "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Specializat Mureș - Litigii cu Profesioniștii, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Târgu Mureș, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. SA împotriva Deciziei nr. 97/A/2018 din 27 februarie 2018, pronunțate de Tribunalul Specializat Mureș - Litigii cu Profesioniștii, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2019.