ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3405/2019

HOTĂRÂRE
20.06.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3405/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Călimănești a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice, anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/2 noiembrie 2015, emisă de către Direcția Generală Programe Europene din cadrul Ministerului, aferentă proiectului cod SMIS 52896 cu titlul "Campus Școlar la G.S.E.A.S. Călimănești", și Deciziei nr. 354 din 27 noiembrie 2015 privind soluționarea contestației formulate împotriva acestei note.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 649 din 28 februarie 2017, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Călimănești, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a reluat împrejurările de fapt expuse și în fața primei instanțe, dezvoltând, în esență, critici care pot fi structurate astfel:

3.1. Prima instanță a apreciat în mod greșit că Nota de neconformitate nr. x/13 mai 2015 (care nu formează obiectul prezentei judecăți) se bucură de prezumția de legalitate specifică actelor administrative, întrucât această notă nu reprezintă un act administrativ de sine stătător, în sensul Legii nr. 554/2004, ci este un act premergător în vederea emiterii notei de constatare, prin care a fost înștiințată reclamanta în legătură cu reducerile procentuale aplicate, neavând motiv să îl atace.

Or, notificarea privind restituirea întregii sume a avut loc prin Nota de neîncadrare în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/2 noiembrie 2015, act cu privire la care a formulat contestație și care a fost respinsă.

Potrivit recurentei, nu se justifică penalizarea de 25% aplicată întregului contract de achiziție publică, întrucât dacă au existat nereguli neincluse în Raportul UCVAP, acestea au vizat doar actul adițional nr. x din 23 decembrie 2013, iar nu întregul contract, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 14/2013.

3.2. Prima instanță a considerat în mod eronat că măsurile prevăzute de O.G. nr. 14/2013 nu pot viza decât fapte anterioare, iar nu ulterioare adoptării sale.

Astfel, a făcut trimitere la art. 6 din Ordonanță care stipulează în mod expres și limitativ care sunt sumele care nu pot forma obiectul acestui act normativ, corecția în valoare de 1.272.080,76 RON aplicată actului adițional nr. x/2013 nefăcând parte din niciuna din excepțiile enumerate de legiuitor.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea cererii.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, fiind legală și temeinică.

În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, se constată că este neîntemeiată, având în vedere că susținerile recurentului pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate de intimat și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate Nota privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/2 noiembrie 2015, și Decizia nr. 354 din 27 noiembrie 2015 privind soluționarea contestației formulate împotriva acestei note.

Curtea de apel a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.

În cauză, se constată că între Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Călimănești (în calitate de beneficiar) și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene (în calitate de Autoritate de management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013), prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x/29 octombrie 2014, cod SMIS 52896, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Campus Școlar la G.S.E.A.S Călimănești".

În vederea implementării proiectului, reclamanta a încheiat cu Societatea A. SA Contractul de execuție lucrări nr. x/6 decembrie 2007 (nr. x/6 decembrie 2007 executant) și actul adițional nr. x la contractul de lucrări menționat anterior.

Ca urmare a verificărilor efectuate, constatându-se abateri de la conformitate cu legislația din domeniul achizițiilor publice, a fost emisă Nota de neconformitate nr. x/13 mai 2015, prin care a fost aplicată o reducere procentuală de 25% din valoarea contractului de lucrări inițial nr. x/6 decembrie 2007 (x/6 decembrie 2007 la executant), la care se adaugă întreaga valoare suplimentară a contractului determinată de modificarea substanțială a condițiilor inițiale (respectiv din valoarea actului adițional nr. x la contract).

Ulterior, reclamanta a solicitat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate, conform O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor eferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.

Prin Nota privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, emisă de autoritatea pârâtă, comunicată recurentei prin adresa nr. x/2 noiembrie 2015, contestată în prezenta cauză, s-a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare, întrucât autoritatea contractantă a modificat substanțial contractul în raport cu anunțul de participare sau cu documentația de atribuire, prin achiziționarea de lucrări suplimentare în sumă de 1.272.080,76 RON, fără aplicarea unei proceduri competitive de achiziție publică.

Prin Decizia nr. 354 din 27 noiembrie 2015 a fost respinsă constestația formulată de reclamantă împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013.

Contrar susținerilor recurentei, se reține că Nota de neconformitate nr. x/13 mai 2015, prin care a fost aplicată corecția financiară, se bucură de prezumția de legalitate, aceasta nefiind anulată, așa încât critica în sensul că nu se justifică penalizarea de 25% aplicată întregului contract de achiziție publică nu poate fi primită.

Din cuprinsul acestei Note,se observă că pentru abaterile descrise la pct. I și II care au vizat anumite cerințe restrictive și nemenționarea/nedetalierea unor criterii de calificare, au fost aplicate corecții distincte, de câte 5% din valoarea contractului, iar corecția de 25% a fost aplicată strict pentru abaterea reținută la pct. III, apărută în perioada de implementare a contractului.

Totodată, nu pot fi primite criticile recurentei nici din perspectiva aplicării O.G. nr. 14/2013, în raport cu prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din acest act normativ, potrivit cărora suportarea de la bugetul de stat se poate realiza, în cauză, numai dacă procedura de atribuire a făcut obiectul verificării de către UCVAP/CVAP și nu există un aviz consultativ emis de acestea.

Instanța de control judiciar reține că, în speță, deși procedura de atribuire a făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice (UCVAP), potrivit Raportului nr. x/10 decembrie 2007, abaterea pentru care a fost aplicată reducerea procentuală nu a făcut obiectul verificării, fiind, așadar, ulterioară atât acesteia (actul adițional nr. x a fost încheiat la data de 23 decembrie 2013), cât și intrării în vigoare a O.G. nr. 14/2013 (2 august 2013), cum corect a sesizat și judecătorul fondului.

Or, în condițiile în care abaterea este ulterioară atribuirii contractului, ivindu-se perioada de implementare a acestuia, pentru identitate de rațiune, măsura prevăzută de lege este incidentă doar în cazul în care aceasta a făcut obiectul verificării, fiind de esența oricărei măsuri de amnistie fiscală că aceasta nu poate viza fapte ulterioare adoptării sale, scopul legii fiind acela de a amnistia strict abaterile constatate în contextul existenței unei verificări anterioare a faptelor din partea UCVAP/CVAP.

Actul normativ reglementează suportarea de la bugetul de stat a sumelor rezultate din abateri de la legislația în domeniul achizițiilor publice care puteau și trebuiau să fie observate și sancționate de către anumite instituții ale statului, în exercitarea atribuțiilor acestora (ANRMAP și UCVAP).

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

Totodată, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Călimănești împotriva Sentinței nr. 649 din 28 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iunie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-03-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1254/2017
rea primei instanțe Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 3190 din 24 noiembrie 2014 a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul C
ÎCCJ 2021-11-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5512/2021
pronunțată în cel de al doilea ciclu procesual Prin sentința civilă nr. 1652 din 07 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu și a respin
ÎCCJ 2017-11-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3478/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
ÎCCJ 2020-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1533/2020
Ședința publică din data de 11 martie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată
ÎCCJ 2015-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4011/2015
Decizia nr. 4011/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fisc
Sursă