ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1891/2020

HOTĂRÂRE

01.10.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1891/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 29 iulie 2019 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamantul A. a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești în contradictoriu cu pârâții B. - în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului C., D. - în calitate de fiu al defunctului C., E. - în calitate de moștenitor testamentar al defunctului F., G. - în calitate de fiică a defunctului H., I. - în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului J., K. prin care:

- să se constate că masa succesorală după defuncta L., decedată la data de 12.02.1999 în loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, se compune din cota de 1/6 din terenul extravilan înscris în Titlul de proprietate nr. x/23.01.1996, în suprafață de 5.800 mp, tarla x, parcela x, categorie de folosință arabil, situat în com. Chinteni, și care este culeasă de moștenitorul A., reclamant, calitate stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. x/09.06.1999, adică în cotă de 1/1 parte din cota de 1/6, în calitate de fiu;

- să se constate că masa succesorală după defunctul C., decedat la data de 13.11.2012 în loc. Luduș, jud. Mureș, se compune din cota de 1/6 din terenul extravilan înscris în Titlul de proprietate nr. x/23.01.1996, în suprafață de 5.800 mp, tarla x, parcă 45, categorie de folosință arabil, situat în com. Chinteni, în cotă de parte din cota de 1/4 din cota de 1/6 (adică 1/24) pentru pârâta de rând B., în calitate de soție supraviețuitoare și în cotă de 3/4 parte din cota de 1/6 (adică 3/24) pentru pârâtul de rândul 2 C., în calitate de fiu;

- să se constate că masa succesorală după defunctul F., decedat la data de 03.05.2011 în loc, Cluj-Napoca, jud. Cluj, se compune din cota de 1/6 din terenul extravilan înscris în Titlul de proprietate nr. x/23.01.1996, în suprafață de 5.800 mp, tarla x, parcela x, categorie de folosință arabil, situat în sat Pădureni, com, Chinteni și care este culeasă de moștenitoarea testamentară E., pârâtă de rând 3, stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. x/16.08.2011 adică în cotă de 1/1 parte din cota de 1/6, în calitate de legatar universal;

- să se constate că masa succesorală după defunctul H., decedat la data de 05.10.1997 în loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, se compune din cota de 1/6 din terenul extravilan înscris în Titlul de proprietate nr. x/23.01.1996, în suprafață de 5.800 mp, tarla x, parcela x, categorie de folosință arabil, situat în sat Pădureni, com, Chinteni și care este culeasă de moștenitoarea G., pârâtă de rând 4, stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. x/20.01.1998, adică în cotă de 1/1 parte din cota de 1/6 în calitate de fiică;

- să se constate că masa succesorală după defunctul J., decedat la data de 10.03.2004 în loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, se compune din cota de 1/6 din terenul extravilan înscris în Titlul de proprietate nr. x/23.01.1996, în suprafață de 5.800 mp, tarla x, parcela x, categorie de folosință arabil, situat în com. Chinteni și care este culeasă de moștenitoarea I., pârâtă de rând 5, stabilită prin Sentința civilă nr. 1006/2009, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosar nr. x/2008, adică în cotă de 1/1 parte din cota de 1/6, în calitate de soție supraviețuitoare;

- să se constate că la data de 07.12.2007 între reclamantul A. (moștenitor al defunctei L.) și C. (decedat la data de 13.11.2012), pe de o parte, și pârâta G. (moștenitoare a defunctului H.), I. (moștenitoare a defunctului J.), K. și F. (decedat la data de 03.05.2011), pe de altă parte, a intervenit partajul voluntar cu privire la cotele pe care le dețineau ultimii din imobilul teren extravilan arabil situat în tarla x, parcela x sat Pădureni, Com. Chinteni TP nr. x/23.01.1996, pentru care s-au și desocotit în favoarea reclamantului A. și a defunctului C. (decedat la data de 13.11.2012);

- să se constate că în anul 2009 între reclamantul A. (moștenitor al defunctei L.) și C. (decedat la data de 13.11.2012) a intervenit partajul verbal voluntar cu privire la imobilul teren extravilan arabil situat în tarla x, parcela x com. Chinteni TP nr. x/23.01.1996.

II. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Prin Sentința civilă nr. 1318 din 4 martie 2020, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Luduș.

În motivare, instanța a reținut că singura masă succesorală și calitate de moștenitori ce se impune a se stabili este după defunctul C., după toți ceilalți defuncți existând dezbătută deja masa succesorală și stabilită calitatea de moștenitori, prin certificatele de moștenitor emise, respectiv prin hotărârea judecătorească pronunțată.

Cum ultimul domiciliu al defunctului C. a fost în localitatea Luduș, județul Mureș, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Luduș.

III. Hotărârea Judecătoriei Luduș:

Învestită prin declinare, Judecătoria Luduș a pronunțat Sentința civilă nr. 370 din 28 ianuarie 2020, Judecătoria Suceava a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație împotriva actelor de executare silită în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat ivit conflictul negativ și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că ultimul domiciliu al defuncților L., F., H., J., a fost în localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., reclamantul A. alegând Judecătoria Cluj-Napoca drept instanță competentă.

În materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului, iar în situația în care s-au formulat astfel de cereri de chemare în judecată care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv, competența va aparține instanței de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncți, reclamantul fiind cel care are, potrivit art. 116 C. proc. civ., alegerea între instanțele deopotrivă competente.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 118 C. proc. civ.: "(1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare, 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, 3. Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar. (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".

În cauză, astfel cum a precizat reclamantul în cuprinsul notelor scrise depuse în fața Judecătoriei Cluj-Napoca pentru termenul din 12 februarie 2019, ultimele domicilii al defuncților L., F., H., respectiv al defunctului J., au fost în Cluj-Napoca, jud. Cluj.

Având în vedere dispozițiile anterior redate, cum cererea de chemare în judecată privește mai multe moșteniri deschise succesiv, se constată că în speță competența aparține instanței de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncți, reclamantul A. alegând pentru înregistrarea cererii Judecătoria Cluj-Napoca drept instanță competentă.

În privința bunului imobil teren extravilan rămas de pe urma defuncților L., C., F., H. și J., se reține că în actuala reglementare revine competența instanței de la locul situării imobilului pentru cererile de împărțeală judiciară a unui imobil, cu excepția cazurilor când indiviziunea rezultă din succesiune. Ca atare, în materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului. În cauză, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Cluj-Napoca, în aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (2) C. proc. civ., reclamantul a ales între instanțele deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la ultimul domiciliu al defuncților L., F., H. și J.

În consecință, față de caracterul de ordine publică al normelor de competență, în aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.