ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2475/2014

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta V.A.R.

a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a Deciziei nr. X/2009 și să emită o nouă decizie de încadrare în funcția de grefier treapta a II-a cu studii superioare, conform atestatului emis de Școala de Grefieri la 14 aprilie 2009. S-a solicitat, totodată, obligarea pârâților de a calcula și de a-i plăti drepturile salariale de la data numirii în funcție până la data transformării postului din grefier debutant cu studii superioare în grefier treapta a III-a cu studii superioare, și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este absolventa Școlii Naționale de Grefieri, iar începând cu data de 14 aprilie 2009, urmare a absolvirii cursurilor și conform repartiției a fost încadrată cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul Judecătoriei Brașov, în funcția de grefier cu studii superioare debutant. A mai arătat că la data de 14 aprilie 2009 s-a adresat cu o cerere Curții de Apel Brașov, prin care a solicitat efectuarea demersurilor necesare pentru transformarea postului din grefier cu studii superioare debutant în grefier cu studii superioare treapta a II-a, conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, însă cererea i-a fost respinsă cu motivarea că pentru încadrarea solicitată este necesară susținerea unui alt examen de promovare.

A mai arătat că apreciază că a fost discriminată față de ceilalți colegi ai săi, absolvenți ai aceleiași școli, astfel că sunt întrunite condițiile prevăzute de O.G. nr. 137/2000, pentru ca fapta să fie calificată drept discriminare. La data de 10 iulie 2013, reclamanta a formulat o precizare de acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor, ca, în conformitate cu Decizia nr. Y/2010 să calculeze și să plătească diferența drepturilor salariale de la data încadrării în funcția de grefier gradul III, respectiv 29 iulie 2009, până la momentul intrării în concediul pentru nașterea și îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv 15 ianuarie 2010, având în vedere că nu i s-a calculat indemnizația de concediu medical după noua salarizare, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă.

Reclamanta a precizat că, în perioada 14 aprilie 2009 - 30 septembrie 2009, s-a aflat în concediu medical, în perioada 1 septembrie 2009 - 29 septembrie 2009 în concediu prenatal, în perioada 29 septembrie 2009 - 15 ianuarie 2010 s-a aflat în concediu postnatal, iar ulterior în concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani. Conform Deciziei nr. Z/2011 a revenit în activitate și, totodată, a obținut și transferul la Judecătoria Craiova. Prin întâmpinare, Curtea de Apel Brașov a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, arătând că, față de obiectul cauzei - anularea unui act, competența revine judecătoriei. De asemenea, s-a invocat excepția inadmisibilității cererii, dat fiind că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de O.G.

nr. 8/2007, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de termenul prevăzut de art. 27 din O.G. nr. 137/2000. La data de 1 octombrie 2013, reclamanta a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Școlii Naționale de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că nu este emitentul actului atacat. Și pârâtul Ministerul Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind că nu este emitentul deciziei contestate.

Pârâtul Tribunalul Brașov a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării acțiunii, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă, și excepția lipsei calității procesuale pasive. Și pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu se află în raporturi juridice cu reclamanta. La termenul de judecată din 22 noiembrie 2010, instanța a dispus efectuarea unei adrese către reclamantă pentru a-și preciza poziția raportat la dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) noul C. proc. civ. privind sesizarea instanței, iar la termenul din 17 ianuarie 2014 a dispus suspendarea cauzei, având în vedere că aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii anterioare.

La data de 17 ianuarie 2014, reclamanta a depus o cerere de repunere pe rol a cauzei, arătând că s-a conformat dispozițiilor instanței la data de 26 noiembrie 2013 și că nu a fost citată la domiciliul procesual ales. La 4 martie 2014, la solicitarea instanței, reclamanta a precizat că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) noul C. proc. civ., întrucât nu-și desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Dolj, ci la Judecătoria Craiova, iar în cazul în care se va aprecia în sensul necompetenței solicită declinarea competenței în favoarea Tribunalului Argeș. Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 1404/2014, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Dolj a reținut că, având în vedere dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) noul C. proc. civ., raportat la calitatea reclamantei de grefier la Judecătoria Craiova și la solicitarea acesteia formulată prin notele scrise, se impune declinarea competenței la Tribunalul Argeș. Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 1328 din 26 iunie 2014, în majoritate, a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Argeș, examinând cu prioritate, conform art. 132 noul C. proc. civ., excepția invocată din oficiu, a reținut că reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Craiova, însă, în cauză, cererea formulată de aceasta este de competența tribunalului, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, iar reclamanta nu își desfășoară activitatea la tribunal. În consecință, s-a apreciat că nu pot fi invocate dispozițiile art. 127 noul C. proc. civ., dispoziții speciale și derogatorii, ce sunt de strictă interpretare și care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea grefierul care are calitatea de reclamant, situație ce nu se regăsește în speță.

S-a considerat că, nefiind incident cazul de prorogare de competență prevăzut de art. 127 noul C. proc. civ., Tribunalul Argeș este necompetent absolut, competența de soluționare a cauzei aparținând Tribunalului Dolj, ca instanță în a cărei circumscripție are domiciliul și locul de muncă reclamanta. Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență la 10 iulie 2014, Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării cauzei revine Tribunalului Dolj pentru considerentele ce succed: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dolj la 14 mai 2013, reclamanta a învestit instanța cu soluționarea unui conflict individual de muncă, de competența tribunalului în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Reclamanta își desfășoară activitatea la Judecătoria Craiova, și nu la Tribunalul Dolj, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 noul C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea grefierul ce are calitatea de reclamant. Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea. În ipoteza menționată, reclamantul nu se adresează instanței competente, intervenind astfel o prorogare legală a competenței, deoarece instanța sesizată nu soluționează, în mod obișnuit, cererea cu care a fost învestită.

Deoarece reclamantul are alegerea între instanțe deopotrivă competente, este vorba despre o competență teritorială alternativă, facultativă, prorogarea neputând însă opera cu încălcarea normelor de competență materială. Astfel, dacă este sesizată oricare dintre instanțele indicate de legiuitor, pârâtul nu poate invoca excepția de necompetență, reclamantului revenindu-i alegerea între acestea. În speță, având în vedere că reclamanta își desfășoară activitatea la Judecătoria Craiova, și nu la Tribunalul Dolj, nu sunt întrunite dispozițiile art. 127 noul C. proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului Dolj, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul procesual ales și locul de muncă reclamanta.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2014. Procesat de GGC - AZ