Decizia nr. 2638/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 1477/2017 a Tribunalului Argeș

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea formulată la data de 12.05.2017 și înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, a solicitat obligarea acesteia la emiterea unui certificat de încadrare în grad de handicap accentuat, pentru perioadele februarie 2012 - 30.10.2012 - 01.05.2013; plata drepturilor bănești corespunzătoare perioadei cât a fost considerat în mod greșit ca având grad de handicap mediu, cu obligarea la plata de majorări de 0,2 % pe zi întârziere, precum și despăgubiri morale în suma de 10.000 euro. Prin sentința civilă nr. 1477 din 9 octombrie 2017, Tribunalul Argeș, secția Civilă a admis excepția autorității de lucru judecat pentru petitul vizând emiterea unui certificat de încadrare în grad de handicap accentuat, pentru perioada 31.10.2012 - 23.04.2013 și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 1477 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă a declarat recurs A., criticând-o pentru nelegalitate.

Hotărârea Curții de Apel. Prin decizia nr. 1691/R-cont din data de 25.06.2018 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței nr. 1477/09.10.2017 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș.

Cererea de recurs. Împotriva deciziei nr. 1691/R-cont din data de 25.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Apărările formulate în cauză. Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 06 decembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 17 iunie 2020.

Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, prin prisma dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc." Obiectul cererii de recurs de față îl reprezintă decizia nr. 1691/R-cont din data de 25.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Prin decizia sus-menționată s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței nr. 1477/09.10.2017 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii. În raport de dispozițiile legale sus citate, Înalta Curte constată că, decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Temeiul de drept al soluției În speță, fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,