ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 885/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 885/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instanța la data de 04.12.2015, reclamanta A. S.A. a solicitat anularea Deciziei de Sancționare emisă de CNA nr. 569/12.11.2015, prin care postul B. a fost amendat cu suma de 10.000 RON.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1235 din data de 12 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a anulat Decizia de sancționare nr. 569/12.11.2015 emisă de pârât.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 1235 din data de 12 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit că în speță nu se poate retine o prezentare incorectă a faptelor și evenimentelor, considerând că "Publicul a fost informat în mod corect cu privire la sursa în raport cu care a fost făcută descrierea reacției autorităților în momentul incidentului, astfel încât să își poată forma în mod liber o opinie cu privire la credibilitatea sursei."
A apreciat că acest considerent nu este temeinic având în vedere că în conținutul deciziei de sancționare contestate nu s-a reținut că dezinformarea publicului ar fi constituit-o "sursa în raport cu care a fost făcută descrierea reacției autorităților în momentul incidentului", ci, că tocmai o astfel de reactie a autoritaților în legatură cu incidentul descris de persoana care se pretindea a fi un supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv nu a fost prezentată de către intimata-reclamantă.
De altfel, interpretarea și aplicarea dispozițiilor incidente speței de către instanța de fond este vădit subiectivă și nu reflectă chintesența reglementării instituită de legiuitor, respectiv interpretarea potrivit căreia radiodifuzorul nu trebuie sa prezinte doar "fapte certe" și "verificate pe deplin", exigențe, care în opinia instanței de fond ar limita nejustificat libertatea de exprimare.
O astfel de interpretare conduce la ideea că, sub pretextul îngrădirii libertății de exprimare, orice radiodifuzor ar putea difuza informații în care nu ar trebui să se prezinte "fapte certe" și care nu ar putea fi "verificate pe deplin".
Or, legiuitorul nu a avut în vedere această interpretare dată de instanța de fond, întrucât informarea corectă a publicului presupune prezentarea în moc obiectiv a unui fapt sau eveniment, iar informația sa fie verificată, în prealabil prezentată în mod imparțial și cu bună-credintă, pentru ca publicul să-și formeze propria opinie cu privire la faptul sau evenimentul prezentat.
Așadar, în mod gresit instanta de fond a retinut ca formarea liberă a opiniei publicului, în astfel de momente, impune prezentarea unui numar cât mai variat de mărturii, fără ca radiodifuzorul să fie obligat să le prezinte doar pe cele pe care le apreciază ca fiind corecte și că modul în care au intervenit autoritățile în momentul incendiului din clubul Colectiv nu putea fi stabilit cu certitudine la data de 02.11.2015, fapt care, în opinia instanței de fond, impunea o ancheta și verificări de durată. Or, din dorința de a difuza cu prioritate evenimentul și de a asigura ratingul emisiunii, tocmai această modalitate de prezentare i se impută intimatei-reclamante, faptul că nu a verificat în prealabil informația și nu a prezentat punctul de vedere opus, respectiv, cel al autorităților abilitate care ar fi fost în măsură să clarifice aspectele criticate și care ar fi permis publicului să-și poată forma o opinie corectă pe baza unor informații complete, așa cum impune legislația audiovizualului.
În ceea ce privește solicitarea unui punct de vedere al autorităților cu privire la aspectele cuprinse în scrisoarea prezentată de intimata-reclamantă, instanta de fond în mod greșit a constatat că abordarea CNA este una excesiv formalistă, motivat de faptul că prezentarea evenimentelor petrecute în clubul Colectiv nu s-a realizat în cadrul unei singure emisiuni, având în vedere impactul evenimentului, acesta a monopolizat atenția presei din zilele respective.
Această interpretare vădit subiectivă, nu este în concordanță cu prevederile reglementate de legiuitor, având în vedere că informarea cu privire la un fapt sau un eveniment trebuie sa fie corectă, verificată, prezentată în mod imparțial și cu bună-credință în cadrul oricărei emisiuni difuzate de radiodifuzori, în speta, de către intimata-reclamantă.
Așadar, aprecierea instanței potrivit căreia "nu era posibil ca autorităților să li se solicite câte un punct de vedere distinct pentru fiecare emisiune realizată pe această temă", este greșită, având în vedere că, în speță, neprezentarea punctului de vedere al autorităților echivalează cu lipsirea de conținut a prevederilor ce au constituit temei juridic la aplicarea sancțiunii, prevederi care vizează asigurarea unei informări corecte și obiective a publicului.
De altfel, cu privire la aspectul reținut de instanta de fond, legiuitorul nu instituie ca informarea corectă și obiectivă a publicului să fie prezentată de radiodifuzori numai în unele emisiuni, iar în altele nu.
De asemenea, instanța de fond în mod greșit a interpretat și aplicat prevederile legale incidente, apreciind ca "... nu s-a arătat, în decizie, motivul și probele pe care s-a întemeiat autoritatea parata atunci când a apreciat că modul în care a fost prezentată reacția pompierilor și a serviciilor de salvare nu ar fi constituit o informare obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor" și "nu au fost analizate probe din care să rezulte că autoritățile au avut o intervenție promptă și eficientă, conformă cu exigențele societății", întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul actului contestat, nu s-a reținut că reacția pompierilor și a serviciilor de salvare nu ar fi constituit o informare obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor, ci faptul ca intimata-reclamantă a prezentat numai opinia acelei persoane, C., nu si cea a autorităților, pentru ca informația să fie imparțială și corect percepută de public.
În legătură cu acest argument, recurentul precizează că faptul că C.N.A. nu are atributii în acest sens, de a analiza "probe din care să rezulte că autoritățile au avut o intervenție prompta și eficientă", iar în considerentele deciziei atacate nu s-a afirmat acest aspect, astfel cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
În consecință, în mod greșit, instanța de fond a constatat ca "reclamanta nu a încălcat articolele 3 alin. (2) din Legea audiovizualului și art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, prin prezentarea scrisorii preluate de pe site-ul hotnews" și că "faptele au fost prezentate așa cum erau cunoscute până la acest moment și în raport de verificările care erau posibile în timpul scurt care se scursese de la eveniment", având în vedere că norma nu distinge după cum un adevăr poate fi stabilit într-un timp mai scurt sau mai lung și nu exceptează de la regula informării corecte a publicului, verificarea prealabilă a informației cu privire la desfășurarea unui eveniment sau a unui fapt, în functie de faptele prezentate la un moment dat, ci, instituie în sarcina oricărui radiodifuzor obligația de a asigura o informare corectă și obiectivă cu privire la un fapt sau eveniment, informația să fie verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință pentru ca publicul să-și poată forma propria opinie în legătură cu justețea și obiectivitatea informației puse la dispoziția sa.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinare, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin Decizia nr. 569 din data de 12 noiembrie 2015, intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizuialului, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.
În sarcina intimatei - reclamante s-a reținut faptul că postul B. a difuzat, la data de 02.11.2015, în cadrul emisiunii informative " Jurnal", de la ora 15:00, o știre referitoare la mărturia unui tânăr care a supraviețuit incendiului din clubul "Colectiv", știre prezentată sub titlurile "Martor: Autoritățile au fost nepregătite; Un băiat care a scăpat din infernal din club spune ca fost haos. Băiatul susține că salvatorii au ajuns târziu, Băiatul povestește că pompierii nu au avut destul oxigen".
Înalta Curte constată că instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat că nu au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.
Potrivit art. 3 din Legea 504/2002, "Toți radiodifuzorii au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor".
Art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia CNA 220/2011 prevede că "(1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință."
O primă critică invocată de recuretul - pârât se referă la faptul că instanța de fond în mod greșit a apreciat că, în speță, nu se poate reține o prezentare incorectă a faptelor și evenimentelor.
În acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că publicul a fost informat în mod corect cu privire sursa în raport cu care a fost făcută descrierea reacției autorităților în momentul incidentului, astfel încât să își poată forma în mod liber o opinie cu privire la credibilitatea sursei. Nu se poate pretinde unui radiodifuzor ca în situația unor astfel de incidente, în care adevărul nu poate fi stabilit într-un timp foarte scurt, să prezinte doar fapte certe, verificate deplin.
De asemenea, recurentul a criticat acest considerent al instanței de fond invocând faptul că intimata - reclamantă nu a prezentat o reacție a autorităților în legătură cu incidentul descris.
Așa cum rezultă din actele depuse la dosar, postul de știri a difuzat începând cu momentul producerii evenimentului "Colectiv" o serie de mărturii ale supraviențuitorilor incendiului, ale martorilor, ale persoanelor implicate în operațiunile de salvare, precum și toate comunicatele oficiale ale institutiilor implicate.
Instanța de control judiciar constată că evenimentul "Colectiv" a monopolizat atenția mass-media în zilele următoare producerii, gravitatea acestuia conducând la declararea a trei zile de doliu national. Prin urmare, interesul publicului a fost foarte mare în acele zile, astfel că se impunea punerea la dispoziția publicului a tuturor mărturiilor existente la momentul respectiv.
Obligația radiodifuzorului de informare corectă a publicului presupune atât îndatorirea de a aduce la cunoștința acestuia informații reale, verificate, adevărate, cât și îndatorirea de a prezenta toate informațiile existente în perioada imediată producerii unui astfel de incident.
Instanța de control judiciar constată că această obligație a fost respectată de către intimata - reclamantă, având în vedere că, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, postul B. a difuzat în cele trei zile de doliu national un colaj de informații cu opiniile, părerile, declarațiile persoanelor implicate, precum și comunicatele oficiale ale instituțiilor implicate.
În ceea ce privește criticile recurentului referitoare la analizarea probelor din care să rezulte că autoritățile au avut o intervenție promptă și eficientă, Înalta Curte reține că, potrivit concluziilor raportului întocmit de Corpul de Control al Primului - Ministru, "intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara zilei de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților"(pagina 183 dosar fond).
Instanța de fond, în baza unui raționament juridic complex și argumentat, a reținut că reclamanta nu a încălcat articolele 3 alin. (2) din Legea audiovizualului și 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului prin prezentarea scrisorii preluate de pe site-ul hotnews ci faptele au fost prezentate așa cum erau cunoscute până la acel moment și în raport de verificările care erau posibile în timpul scurt care se scursese de la eveniment.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Consiliul Național al Audiovizualului împotriva sentinței civile nr. 1235 din 12 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a-VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2019.