ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6491/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6491/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16.01.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea actului administrativ unilateral reprezentat de titlul de creanță - nota de conformitate nr. x din data de 10.12.2019.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1 Prin sentința civilă nr. 3000 din data de 16 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul civil nr. x/2020 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale. S-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă, în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud - SCAF.
În motivarea acestei soluții, în contextul enunțării dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., art. 1 alin. (1) și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 66/2011, aplicând dispozițiile legale situației de fapt existente în prezenta cauză, și având în vedere ansamblul dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, instanța a constatat că în raportul de drept administrativ dedus judecății nu Orașul Sângeorz-Băi are calitatea de autoritate publică în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanțare, ci Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă este organul de stat care acționează în regim de putere publică, iar în virtutea competenței legale, de gestionare a fondurilor europene a și emis actele administrative care sunt contestate în prezenta cauză, UAT Orașul Sângeorz-Băi având, în speță, calitatea de persoană vătămată.
Astfel, reținând incidența prevederilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, care consacră competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la sediul reclamantului, reținând că în speță nu are relevanță calitatea de autoritate publică a reclamantei, iar norma instituită prin art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 trebuie interpretată nu literal, ci în spiritul ei, raportat la poziția de inferioritate a reclamantei, instanța a considerat că Tribunalul Bistrița-Năsăud este competent să soluționeze cauza.
2.2 Prin sentința nr. 237 din data de 20 octombrie 2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetentei teritoriale de soluționare a cauzei, invocată din oficiu și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
S-a constatat ivit conflict negativ de competență și, în temeiul art. 134 C. proc. civ., s-a suspendat din oficiu orice altă procedură și s-a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că instanța de la sediul pârâtului este competentă să judece prezenta cauză, având în vedere dispozițiile art. art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii la Tribunalul București (26.08.2019), reținând că reclamantul U.A.T. Sîngeorz Băi este, potrivit art. 96 din O.U.G. nr. 57/2019, persoană juridică de drept public, neîncadrându-se în teza alin. (1) a art. 10 alin. (3).
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea actului administrativ unilateral reprezentat de titlul de creanță - nota de conformitate nr. x din data de 10.12.2019.
Instanțele aflate în conflict s-au declarat necompetente teritorial în funcție de interpretarea dată art. 10 alin. (3) C. proc. civ. prin raportare la calitatea reclamantului de persoană juridică de drept public și calitatea în care acesta a contractat.
Înalta Curte constată că demersul judiciar ce face obiectul prezentului litigiu vizează anularea Notei de neconformitate nr. x/10.12.2019 emisă în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, în contextul verificării contractului de finanțare nr. x/31.12.2018 cu titlul Amenajare zonă de promenadă pe Valea Borcutului și asfaltare străzi în orasul Sângeorz Băi, astfel că, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competența teritorială de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Totodată, art. 96 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede că "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", iar art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 definește noțiunea de "instituții publice locale" ca fiind "denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora".
Așadar, având în vedere că reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi este persoană juridică de drept public, care se regăsește în concret în definiția noțiunii de instituție publică locală, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile, sub aspectul competenței teritoriale de soluționare a cauzei, prevederile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 antereferite, care atribuie competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la sediul pârâtului, fără a distinge după calitatea pârâtului, competența teritorială fiind stabilită de legiuitor în mod exclusiv în raport cu calitatea pe care o are reclamantul.
Așa fiind, suntem în prezenta unei necompetențe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziții speciale, pe care părțile nu o pot înlătura, instanța putând să o invoce din oficiu în condițiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantului Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, care este în municipiul București, față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Sângeorz-Băi și pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației-Direcția Generală Programul Operațional Regional, Serviciul de Constatare Nereguli Antifraudă în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2020.