ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 859/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond 1.1. Prin acțiunea formulată de reclamanta SC A.C. SA Alba în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice prin Direcția Generală AMPOS MEDIU s-a solicitat anularea Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, precum și anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013 și pe cale de consecință exonerarea reclamantei de la plata sumei de 2.215.608,25 RON, cu cheltuieli de judecată. Prin Sentința nr. 189 din 17 iunie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC A.C.

SA Alba, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS MEDIU și în consecință a anulat Decizia de soluționare a contestației nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS MEDIU, precum și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013 emisă de Ministerul Mediului și Pădurilor prin Direcția Generală AMPOS Mediu, a exonerat reclamanta de la plata sumei de 666.491,90 RON, reprezentând creanță bugetară rezultată din aplicarea corecției financiare și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 8,06 RON, cheltuieli de judecată.

2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva Sentinței nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului și, pe fond, respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, precum și a Notei de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013. În motivare s-a susținut că împotriva soluției instanței de fond, pârâtul Ministerul Mediului Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu a formulat recurs criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului și, pe fond, respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, precum și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013. În motivarea căii de atac se arată în esență că având în vede definirea termenului de neregulă, prin nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b), art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) din H.G.

nr. 25/2006, precum și a clauzelor contractuale prevăzute la art. 1 alin. (3), art. 8 lit. a) alin. (15) și art. 13 alin. (12) din Contractul de finanțare nr. X3 din 22 noiembrie 2010, autoritatea contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate. 2.2. SC A.C. SA Alba a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și a susținut, în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică, validând argumentele susținute de reclamantă, în sensul că cerințele autorității contractante față de experții principali ai ofertanților au fost formulate în strictă concordanță cu dispozițiile legale incidente în cauză.

2.3. Potrivit Raportului întocmit în cauză conform prevederilor art. 493 Noul C. proc. civ., prin Încheierea din 10 noiembrie 2014, această secție a admis în principiu recursul declarat, fixând termen de judecare a cauzei la data de 26 februarie 2015. 3. Soluția instanței de recurs Recursul este întemeiat potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare. Din actele și lucrările dosarului rezultă că societatea comercială intimată, SC A.C.

SA Alba a avut calitatea de autoritate contractată pentru Contractul nr. X4 din 20 ianuarie 2011 - AB-CS03 "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor", în cadrul Proiectului "Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Alba", Cod procedură civilă SMIS 20493. Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013, întocmită de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, a fost stabilită o creanță bugetară în valoare de 666.491,90 RON în sarcina debitorului SC A.C. SA Alba, ca urmare a aplicării unei corecții financiare de 25% din valoarea contractului, fără TVA (8.862.433 RON). Contestația formulată de SC A.C.

SA a fost respinsă prin Decizia nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Instanța de fond, așa cum s-a arătat la pct. 1.2 al acestor considerente, a admis acțiunea formulată de societatea comercială - autoritate contractantă, actele administrative atacate fiind anulate, reclamanta fiind exonerată de la plata sumei de 666.491,90 RON, reprezentând creanță bugetară rezultată din aplicarea corecției financiare. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că în cauză nu s-a demonstrat că abaterea constatată de organele de control este de natură să cauzeze o pagubă în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.

nr. 66/2011. A mai reținut că nu s-a probat că ar fi existat operatori economici interesați de atribuirea contractului de servicii care să fi renunțat la intenția de participare la procedura de atribuire ca urmare a faptului că nu îndeplineau cerințele minime de calificare în discuție în cauza de față. În concluzie, instanța de fond a reținut că în cauză, nu s-a dovedit că neregula constatată a produs sau ar fi putut produce vreun prejudiciu bugetului U.E. sau fondurilor publice naționale din care s-a făcut finanțarea proiectului derulat de reclamantă, nefiind îndeplinite condițiile cerute la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, concluzie lipsită de temei, așa cum se va arăta în continuare.

Astfel, conform Fișei de date a achiziției pentru Contractul de servicii "Asistență tehnică privind supervizarea lucrărilor", cu nr. X4 din 20 ianuarie 2011 - AB-CS03, pentru experții principali 3, 4 și 5 au fost solicitate următoarele cerințe: "Minim 3 ani de experiență în cel puțin 1 proiect major de investiții, proiect în care a implementat, în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție a rețelelor de apă și canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție/reabilitare a unei stații de epurare lucrări pentru procesele de nitrificare, de-nitrificare, de-fosforizare". În urma solicitării de clarificare formulată de unul dintre operatorii economici, răspunsul autorității contractante a fost: "Pentru experții principali 3, 4 și 5 cerințele pentru Experiența profesională specifică se modifică după cum urmează: Minim 3 ani experiență în cel puțin 1 proiect major de investiții, proiect în care a implementat, în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție a rețelelor de apă și canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție/reabilitare a unei Stații de Epurare". În esență,

organele de control au reținut că autoritatea contractantă nu avea dreptul să solicite îndeplinirea unor astfel de cerințe minime de calificare, care aveau drept consecință restrângerea accesului la procedura de atribuire având ca efect încălcarea principiilor legale din domeniul achizițiilor publice. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.

nr. 66/2011: "Art. 2 (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit". La art. 2 alin. (5) din O.U.G.

nr. 66/2011 se prevede: "(5) Termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate", "control intern", "eficiență", "eficacitate", "economicitate", "control financiar preventiv", "audit public intern", "inspecție", "bună gestiune financiară" au semnificația dată de O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare. Art. 2. din O.U.G.

nr. 119/1999 definește termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate" astfel: b) conformitate - caracteristica unei operațiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei entități publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii; o) legalitate - caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia; v) regularitate - caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblului principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriei de operațiuni din care face parte.

În calitate de autoritate contractantă, reclamanta avea responsabilitatea organizării, procedurii de achiziție publică cu respectarea prevederilor legale. În acest sens, art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 prevede că "Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile". De asemenea, art. 8 lit. a) alin. (15) din Contractul de finanțare nr. X3 din 22 noiembrie 21 încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor - Direcția Generală AMPOS Mediu SC A.C. SA Alba pentru implementarea proiectului "Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Alba", finanțat din fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, prevede că "Beneficiarul se obligă să respecte legislația în domeniul achizițiilor publice (...).

Nerespectarea acestei obligații conduce la neeligibilitatea parțială sau totală a contractului/contractelor încheiate în cadrul proiectului". Astfel, autoritatea contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate și conformitate, ceea ce constituie o neregulă în sensul reglementărilor la care s-a făcut referire mai sus. Or, efectele unei astfel de nereguli se produc în momentul când autoritatea contractantă înaintează autorității de management cererea de rambursare a unor sume devenite neeligibile ca urmare a neregulii săvârșite, ceea ce face ca suma rambursată în condițiile existenței neregulii să constituie un prejudiciu efectiv adus bugetului. În ceea ce privește caracterul restrictiv al cerințelor de calificare impuse, potrivit prevederilor art. 178 alin. (2) din O.U.G.

nr. 34/2006 "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire". Totodată, art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 dispune: "(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit". Principiul egalității de tratament, prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G.

nr. 34/2006, are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între operatorii participanți la o procedură de achiziție publică, impunând ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor și presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții de evaluare. Faptul că în cauză nu s-a probat că ar fi existat operatori economici care să fi renunțat la procedura de atribuire din cauza cerințelor minime de calificare impuse de autoritatea contractantă, nu constituie un argument rezonabil din moment ce dispozițiile legale citate nu cer o asemenea condiție. În concluzie, recursul formulat este întemeiat, urmând să fie admis, cu consecința respingerii acțiunii, actele administrative atacate fiind legale și temeinice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice împotriva Sentinței nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și respinge acțiunea ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2015. Procesat de GGC - AZ