ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.02.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 859/2015

HOTĂRÂRE
26.02.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 859/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin acțiunea formulată de reclamanta SC

A.C. SA Alba în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice prin Direcția Generală AMPOS MEDIU s-a solicitat anularea Deciziei

nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului și

Schimbărilor Climatice, precum și anularea Notei de constatare a neregulilor și

de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2  din 7 ianuarie 2013 și pe cale de

consecință exonerarea reclamantei de la plata sumei de 2.215.608,25 RON, cu

cheltuieli de judecată.

Prin Sentința nr. 189

din 17 iunie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamanta SC A.C. SA Alba, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului

și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS MEDIU și în consecință a

anulat Decizia de soluționare a contestației nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă

de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS

MEDIU, precum și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor

financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013 emisă de Ministerul Mediului și Pădurilor

prin Direcția Generală AMPOS Mediu, a exonerat reclamanta de la plata sumei de

666.491,90 RON, reprezentând creanță bugetară rezultată din aplicarea corecției

financiare și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 8,06 RON,

cheltuieli de judecată.

exercitată

2.1. Împotriva

Sentinței nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia pârâtul

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu a

formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și

nelegală, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488

alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea

sau aplicarea greșită a normelor de drept material", solicitând admiterea

recursului și, pe fond, respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din

data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice, precum și a Notei de Constatare a neregulilor și de stabilire a

corecțiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013.

În motivare s-a

susținut că împotriva soluției instanței de fond, pârâtul Ministerul Mediului

Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu a formulat recurs

criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, fiind invocat

motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

normelor de drept material", solicitând admiterea recursului și, pe fond,

respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013

întocmită de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, precum și a Notei

de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din

7 ianuarie 2013.

În motivarea căii de

atac se arată în esență că având în vede definirea termenului de neregulă, prin

nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b), art. 178 alin. (2) din

O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 25/2006, precum și a

clauzelor contractuale prevăzute la art. 1 alin. (3), art. 8 lit. a) alin. (15)

și art. 13 alin. (12) din Contractul de finanțare nr. X3 din 22 noiembrie 2010,

autoritatea contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate și

conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu

prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate.

2.2. SC A.C. SA Alba

a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și a susținut,

în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică, validând

argumentele susținute de reclamantă, în sensul că cerințele autorității contractante

față de experții principali ai ofertanților au fost formulate în strictă

concordanță cu dispozițiile legale incidente în cauză.

2.3. Potrivit

Raportului întocmit în cauză conform prevederilor art. 493 Noul C. proc. civ.,

prin Încheierea din 10 noiembrie 2014, această secție a admis în principiu

recursul declarat, fixând termen de judecare a cauzei la data de 26 februarie

2015.

de recurs

Recursul este

întemeiat potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că societatea comercială intimată, SC A.C. SA Alba

a avut calitatea de autoritate contractată pentru Contractul nr. X4 din 20

ianuarie 2011 - AB-CS03 "Asistență tehnică pentru supervizarea

lucrărilor", în cadrul Proiectului "Extinderea și reabilitarea

infrastructurii de apă și apă uzată în județul Alba", Cod procedură civilă

Prin Nota de

constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. X2 din 7

ianuarie 2013, întocmită de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și

Pădurilor, a fost stabilită o creanță bugetară în valoare de 666.491,90 RON în

sarcina debitorului SC A.C. SA Alba, ca urmare a aplicării unei corecții

financiare de 25% din valoarea contractului, fără TVA (8.862.433 RON).

Contestația formulată

de SC A.C. SA a fost respinsă prin Decizia nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de

DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Instanța de fond, așa

cum s-a arătat la pct. 1.2 al acestor considerente, a admis acțiunea formulată

de societatea comercială - autoritate contractantă, actele administrative

atacate fiind anulate, reclamanta fiind exonerată de la plata sumei de

666.491,90 RON, reprezentând creanță bugetară rezultată din aplicarea corecției

financiare.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că în cauză nu s-a

demonstrat că abaterea constatată de organele de control este de natură să

cauzeze o pagubă în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.

66/2011.

A mai reținut că nu

s-a probat că ar fi existat operatori economici interesați de atribuirea

contractului de servicii care să fi renunțat la intenția de participare la

procedura de atribuire ca urmare a faptului că nu îndeplineau cerințele minime

de calificare în discuție în cauza de față.

În concluzie,

instanța de fond a reținut că în cauză, nu s-a dovedit că neregula constatată a

produs sau ar fi putut produce vreun prejudiciu bugetului U.E. sau fondurilor

publice naționale din care s-a făcut finanțarea proiectului derulat de

reclamantă, nefiind îndeplinite condițiile cerute la art. 2 alin. (1) lit. a)

din O.U.G. nr. 66/2011, concluzie lipsită de temei, așa cum se va arăta în

continuare.

Astfel, conform Fișei

de date a achiziției pentru Contractul de servicii "Asistență tehnică

privind supervizarea lucrărilor", cu nr. X4 din 20 ianuarie 2011 -

AB-CS03, pentru experții principali 3, 4 și 5 au fost solicitate următoarele

cerințe: "Minim 3 ani de experiență în cel puțin 1 proiect major de

investiții, proiect în care a implementat, în calitate de supervizor,

proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție a rețelelor

de apă și canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor,

proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție/reabilitare

a unei stații de epurare lucrări pentru procesele de nitrificare,

de-nitrificare, de-fosforizare".

În urma solicitării

de clarificare formulată de unul dintre operatorii economici, răspunsul

autorității contractante a fost: "Pentru experții principali 3, 4 și 5

cerințele pentru Experiența profesională specifică se modifică după cum

urmează: Minim 3 ani experiență în cel puțin 1 proiect major de investiții,

proiect în care a implementat, în calitate de supervizor, proiectant,

beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție a rețelelor de apă și

canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor, proiectant,

beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcție/reabilitare a unei

Stații de Epurare".

În esență, organele

de control au reținut că autoritatea contractantă nu avea dreptul să solicite

îndeplinirea unor astfel de cerințe minime de calificare, care aveau drept

consecință restrângerea accesului la procedura de atribuire având ca efect

încălcarea principiilor legale din domeniul achizițiilor publice.

Astfel, potrivit art.

2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011: "Art. 2 (1) În sensul

prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au

următoarele semnificații: a) neregulă - orice abatere de la legalitate,

regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau

europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal

încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune

a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor

europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii

Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice

naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

La art. 2 alin. (5)

din O.U.G. nr. 66/2011 se prevede: "(5) Termenii de

"legalitate", "regularitate", "conformitate",

"control intern", "eficiență", "eficacitate",

"economicitate", "control financiar preventiv", "audit

public intern", "inspecție", "bună gestiune

financiară" au semnificația dată de O.G. nr. 119/1999 privind controlul

intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 672/2002 privind

auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare. Art. 2. din

O.U.G. nr. 119/1999 definește termenii de "legalitate",

"regularitate", "conformitate" astfel:

b) conformitate -

caracteristica unei operațiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în

cadrul unei entități publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în

domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate

superioară acesteia, potrivit legii;

o) legalitate -

caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi

sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

v) regularitate -

caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblului

principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile

categoriei de operațiuni din care face parte.

În calitate de

autoritate contractantă, reclamanta avea responsabilitatea organizării,

procedurii de achiziție publică cu respectarea prevederilor legale. În acest

sens, art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 prevede că "Autoritatea

contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de

achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale

aplicabile".

De asemenea, art. 8

lit. a) alin. (15) din Contractul de finanțare nr. X3 din 22 noiembrie 21

încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor - Direcția Generală AMPOS Mediu

SC A.C. SA Alba pentru implementarea proiectului "Extinderea și

reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Alba", finanțat

din fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu,

prevede că "Beneficiarul se obligă să respecte legislația în domeniul

achizițiilor publice (...). Nerespectarea acestei obligații conduce la

neeligibilitatea parțială sau totală a contractului/contractelor încheiate în

cadrul proiectului".

Astfel, autoritatea

contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate și conformitate, ceea ce

constituie o neregulă în sensul reglementărilor la care s-a făcut referire mai

sus.

Or, efectele unei

astfel de nereguli se produc în momentul când autoritatea contractantă

înaintează autorității de management cererea de rambursare a unor sume devenite

neeligibile ca urmare a neregulii săvârșite, ceea ce face ca suma rambursată în

condițiile existenței neregulii să constituie un prejudiciu efectiv adus

bugetului.

În ceea ce privește

caracterul restrictiv al cerințelor de calificare impuse, potrivit prevederilor

art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 "Autoritatea contractantă nu are

dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația

economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar

conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire".

Totodată, art. 8

alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 dispune: "(1) Autoritatea contractantă nu

are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a

contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de

calificare, care:

a) nu prezintă

relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție

publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt

disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție

publică ce urmează să fie atribuit".

Principiul egalității

de tratament, prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, are

ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între

operatorii participanți la o procedură de achiziție publică, impunând ca toți

ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor și

presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții de

evaluare.

Faptul că în cauză nu

s-a probat că ar fi existat operatori economici care să fi renunțat la

procedura de atribuire din cauza cerințelor minime de calificare impuse de

autoritatea contractantă, nu constituie un argument rezonabil din moment ce

dispozițiile legale citate nu cer o asemenea condiție.

În concluzie,

recursul formulat este întemeiat, urmând să fie admis, cu consecința

respingerii acțiunii, actele administrative atacate fiind legale și temeinice.

Admite recursul

declarat de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice împotriva Sentinței

nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința

recurată și respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 26 februarie 2015.

Procesat

de GGC - AZ

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-10-14
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3141/2015
Decizia nr. 3141/2015 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată și soluția instanței de fond Prin acțiunea formulată de reclamanta SC
ÎCCJ 2017-01-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7/2017
cția de contencios administrativ și fiscal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, ca urmare a declinării de competență, la data de 14 octombrie 2013, sub nr. x/2013. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 112
ÎCCJ 2017-05-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1878/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencio
ÎCCJ 2017-03-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 887/2017
Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice iar pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în
ÎCCJ 2016-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3025/2016
instanței de fond Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin sentința civilă nr. 238 din 20 octombrie 2014: - a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Mediului
Sursă