ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4715/2014

HOTĂRÂRE
09.12.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4715/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

instanțe

Prin încheierea din 22 mai 2014, pronunțată

în Dosarul nr. 6825/118/2013, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de intervenție

accesorie formulată de SC R. SA Constanța, ca inadmisibilă.

exercitată în cauză

Împotriva acestei

încheieri, a formulat apel, în termen legal, petenta SC R. S.A., calificat

drept recurs de către instanța de control judiciar, la termenul de judecată din

09 decembrie 2014.

Recursul declarat de

SC R. SA s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. (5), (6) și (8)

din noul C. proc. civ., în temeiul cărora s-a solicitat casarea încheierii

atacate și admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie în

interesul reclamantului.

În dezvoltarea

motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, că justifică un interes

propriu în formularea cererii de intervenție accesorie, motivat de împrejurarea

că incompatibilitatea reținută în sarcina reclamantului prin raportul de

evaluare, este contrară cerințelor "in-house" rezultate din

jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar nerespectarea acestor

cerințe reprezintă o încălcare a obligațiilor ce revin societății comerciale,

urmare a contractelor de finanțare încheiate cu Ministerul Mediului.

Recurenta a învederat

că aspectul reținut de instanța de fond în motivarea dată încheierii atacate,

în sensul că există posibilitatea de a se desemna un alt reprezentant al

unității administrativ-teritoriale în adunarea generală, ține de fondul cauzei,

astfel că, instanța și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în

cauza pe care a fost desemnată să o judece.

Recurenta a reiterat

și argumentele prezentate în cuprinsul cererii de intervenție cu privire la

fondul cauzei, referitoare la controlul exercitat de autoritatea publică locală

asupra propriilor servicii publice și la distincția dintre societățile de

interes local și operatorii de servicii publice comunitare de utilități publice

locale sau județene, prin prisma modului de îndeplinire a obligațiilor de

conformare la cerințele de mediu, asumate de către Statul Român prin Tratatul

de aderare la Uniunea Europeană.

de casare

Analizând actele și

lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de motivele de casare

invocate, Înalta Curte constată că sunt fondate criticile formulate de

recurentă, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal sub nr. 6825/118/2013, reclamantul S.N. a

solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate,

anularea Raportului de evaluare nr. 29274/G/II din 03 iulie 2013, întocmit de

pârâtă, prin care s-a constatat că reclamantul, primar al comunei Pecineaga,

pentru mandatul 2008 - 2012 și consilier local al comunei Pecineaga, pentru

mandatul 2012 - 2016, a încălcat interdicția prevăzută de dispozițiile art. 87

alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 și nu a respectat art. 91 alin. (3)

teza I din același act normativ, întrucât în perioada exercitării mandatului de

primar al comunei Pecineaga, a exercitat și funcția de reprezentant al unității

administrativ-teritoriale Pecineaga, în Adunările Generale ale Acționarilor

societății comerciale de interes local SC R. SA Constanța.

La data de 17 aprilie

2014, la dosarul cauzei a fost depusă cerere de intervenție accesorie în

interesul reclamantului de către SC R. S.A., în temeiul art. 63 din noul C.

proc. civ., prin care s-a solicitat admiterea acțiunii formulate de reclamant.

În conformitate cu

dispozițiile art. 64 alin. (2) din noul C. proc. civ., prima instanță s-a

pronunțat asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție, iar

prin aspectele reținute în motivarea încheierii atacate, judecătorul fondului

nu și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza concretă pe

care o judecă.

În ceea ce privește

criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8)

din noul C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate.

În mod greșit

instanța de fond a reținut că titularul cererii de intervenție accesorie nu

justifică un interes legitim privat, în raport de obiectul cererii deduse

judecății, care privește starea de incompatibilitate a unui ales local.

Astfel, fără a

analiza argumentele prezentate de titularul cererii de intervenție pe fondul

cauzei, Înalta Curte reține că prin intermediul cererii de intervenție

accesorie, SC R. SA sprijină apărarea formulată de reclamant și justifică un

interes propriu în formularea cererii, susținând dreptul și obligația

reclamantului de a reprezenta comuna Pecineaga în Adunările Generale ale

Acționarilor în cadrul SC R. S.A., societate căreia unitatea

administrativ-teritorială i-a încredințat, prin atribuire directă, contractul

de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă și de

canalizare.

În condițiile

arătate, reținerea stării de incompatibilitate în sarcina reclamantului, este

de natură a conduce, în opinia recurentei, la încălcarea obligațiilor asumate

de societate, în calitate de beneficiar, prin contractele de finanțare

încheiate cu Ministerul Mediului.

Prin urmare, raportat

la conținutul cererii de intervenție accesorie și la interesul personal invocat

de către titularul acesteia, care se subsumează interesului urmărit de

reclamant, se reține că hotărârea ce s-ar putea pronunța în cauză împotriva

reclamantului, i-ar putea prejudicia terțului drepturile și interesele.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496

alin. (2) din noul C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului

și casarea încheierii atacate, în sensul admiterii în principiu a cererii de

intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de SC R. SA

Constanța.

Admite recursul

declarat de SC R. SA Constanța împotriva încheierii din 22 mai 2014 a Curții de

Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea

recurată.

Admite în principiu

cererea de intervenție accesorie formulată de SC R. SA Constanța.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 9 decembrie 2014.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-12-09
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4715/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin încheierea din 22 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 6825/118/2013, Curtea de Apel Constanța,
ÎCCJ 2016-11-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2890/2016
iere lucrările efectuate și astfel a cauzat un prejudiciu material față de care nu poate opera legal clauza de nerăspundere. Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost fo
ÎCCJ 2013-05-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5491/2013
ție sunt întemeiate pe clauzele contractului de achiziție publică de lucrări. De asemenea, instanța de fond trebuia să rețină împrejurările care au impus prelungirea duratei de execuție, au fost situații obiective atât în ceea ce privește o
ÎCCJ 2014-10-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3831/2014
renta a mai precizat că dispozițiile art. 71 din O.U.G. nr. 34/2006, care au constituit temeiul juridic al actelor întocmite de către intimat, nu erau aplicabile în cauză, pentru că se referă la modalitatea de stabilire a termenului înainte
ÎCCJ 2018-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 882/2018
nerambursabil decât în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005. 12. Instanța, deși i-a sancționat prin menținerea actelor atacate, nu a reținut în
Sursă