ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2691/2014

Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 30 septembrie 2013, petenta S.C. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 720 din 27 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea contestatoarei de reîncadrare în funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, solicitând anularea acestei hotărâri.

În motivarea acțiunii, contestatoarea a susținut, în esență, că a funcționat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc până la data de 16 octombrie 2009, când s-a pensionat; că are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Tribunal; că la data de 14 noiembrie 2012 s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc cu o cerere de reîncadrare, la care a atașat documentele necesare precizate în cadrul Hotărârii nr. 661 din 3 iulie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii; că, prin adresa nr. x - 1/29 noiembrie 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii cererea formulată, iar concluziile Colegiului de Conducere a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc au fost în sensul că acesta este de acord cu reîncadrarea contestatoarei în funcția deținută anterior pensionării.

A mai arătat contestatoarea că la data de 2 aprilie 2013 a susținut interviul în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care, prin Hotărârea nr. 103 din 2 aprilie 2013, a constatat îndeplinite condițiile legale pentru reîncadrarea acesteia în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, dar ulterior Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune reîncadrarea acesteia în respectiva funcție, așa cum reiese din Hotărârea nr. 720 din 27 iunie 2013, contestată în prezenta cauză.

A subliniat contestatoarea că Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a trimis avizul pozitiv de reîncadrare emis de Colegiul de Conducere al Parchetului, la data de 29 noiembrie 2012, cu adresa nr. x - 1, însă în cadrul Hotărârii nr. 720 din 27 iunie 2012 nu s-a precizat acest lucru, luându-se în considerare avizul negativ întocmit ulterior de Colegiul de Conducere al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, încălcându-se astfel cu bună știință dispozițiile Hotărârii nr. 661/2008 a Consiliului Superior al Magistraturii, care a statuat că regula de bază în analizarea unei cereri de reîncadrare este hotărârea Colegiului de conducere al Parchetului de unde s-a pensionat procurorul solicitant.

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din Noul C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, în temeiul dispozițiilor art. 131 și art. 132 din Noul C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere următoarele considerente: Prin Decretul Președintelui României nr. 1418 din 2 octombrie 2009 doamna S.C.

a fost eliberată din funcția de procuror, prin pensionare, începând cu data de 15 octombrie 2009. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, hotărârile adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, prevăzute la art. 29 alin. (5) din lege, pot fi atacate cu recurs de către orice persoană interesată, în termen de 15 zile de comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 este o normă de excepție, pentru că stabilește competența în recurs a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în comparație cu situația altor acte ale Consiliului Superior al Magistraturii care sunt supuse controlului de legalitate exercitat în condițiile Legii nr. 554/2004.

Prin urmare, întrucât textul este de strictă interpretare, nu orice hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată cu recurs, ci exclusiv hotărârile jurisdicționale care privesc cariera ori drepturile judecătorilor și procurorilor. Or, cum excepțiile sunt de strictă interpretare, această procedură specială prevăzută de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată și completată, nu poate fi extinsă, prin analogie sau prin simpla apreciere a unui așa-zis caracter conex, și altor hotărâri adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea atribuțiilor sale, care nu fac obiect al unor prevederi exprese ale legii.

Atunci când legiuitorul a dorit să instituie căi speciale de atac a hotărârilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, care au caracterele juridice ale unor acte administrative, a prevăzut-o expres, cum ar fi în cazul celor vizând cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, ca și în situația acțiunilor disciplinare, când Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată. În toate celelalte cazuri însă hotărârile Consiliul Superior al Magistraturii pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 554/2004.

Hotărârea nr. 720 din 27 iunie 2012, prin conținutul ei și raportat la temeiul legal în baza căruia a fost emisă, nu se încadrează în categoria celor privind cariera și drepturile judecătorilor, în sensul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată și corespunzător reglementării cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, modificată și completată, pentru a atrage competența specială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, întrucât, potrivit legii, cariera judecătorilor sau procurorilor vizează strict parcursul profesional, de la promovarea în profesie și până la încetarea acesteia, în legătură directă cu exercitarea concretă și efectivă a atribuțiilor de judecător și respectiv de procuror.

În speță, hotărârea atacată de contestatoare are natura și caracterele juridice ale unui act administrativ supus controlului de legalitate exercitat în condițiile Legii nr. 554/2004, nefiind o hotărâre ce face parte din categoria celor ce privesc cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, pentru a atrage competența specială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificări. În raport de cele învederate anterior, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare aparține curții de apel, ca instanță competentă material potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 republicată, potrivit criteriului rangului autorității pârâte, întrucât actul și operațiunile vizate de acțiune emană, respectiv sunt solicitate unei autorități publice de rang central.

Fiind contestat un act emis de o autoritate publică centrală și ținând cont de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că în cauză competența de soluționare în primă instanță revine Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în a cărei rază teritorială domiciliază contestatoarea. În consecință, având în vedere considerentele expuse și în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) și 3 din Noul C. proc. civ., precum și cu cele ale art. 10 alin. (1) și 3 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curtea va admite excepția de necompetență materială și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a contestației formulate de S.C. împotriva Hotărârii nr. 720 din 27 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 iunie 2014. Procesat de GGC - CL