ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 13/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 13/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția l civilă, la data de 10 august 2015, petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l., a solicitat strămutarea Dosarului nr. 8503/302/2015 al Judecătoriei sectorului 5, București, la o altă instanță egală în grad, pentru motive de bănuială legitimă. Conform verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 11 mai 2015, ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C.
Potrivit art. 142 alin. (1) din N.C.P.C., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia." În cauză, cererea de strămutare dedusă judecății este formulată cu privire la un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C., pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, instanță aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel București. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 131 raportat la dispozițiile art. 142 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța competentă material să soluționeze cererea de strămutare este Curtea de Apel București, instanță în favoarea căreia se va declina competența de soluționare a cererii formulată de petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l.
Susținerile invocate de petent potrivit cărora Înalta Curte este competentă să soluționeze cererea de strămutare, întrucât "dispozițiile C. proc. civ. sunt anulate de dispozițiile art. 20 alin. (2) din Constituția României și de normele internaționale" nu pot fi primite. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare al drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. În cauză, nu se pune problema unei neconcordanțe între legea internă de procedură, Legea nr. 134/2010 privind C. proc.
civ., în ce privește stabilirea competenței instanțelor judecătorești și normele internaționale. În jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului s-a statuat că, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege, iar reglementarea de către legiuitor, în temeiul prerogativelor sale constituționale, a competenței, nu aduce nici o atingere dispozițiilor constituționale și documentelor internaționale privitoare la drepturile omului. Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Or, legiuitorul a stabilit că "cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia)". În vederea asigurări punerii în executare a amenzii judiciare, dispusă în temeiul art. 188 alin. (1) din N.C.P.C., dispozitivul hotărârii de față conține și dispoziția de amendare a reprezentantului petentei. Pentru aceste considerente
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Declină competența de soluționare a cererii formulată de petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l., privind strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 8503/302/2015 al Judecătoriei sectorului 5, București, în favoarea Curții de Apel București. Fără cale de atac. În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispune amendarea numitului A.l., domiciliat București, sector 5, în calitate de reprezentant al petentei A.C.M.E., cu suma de 500 lei. Executorie sub aspectul aplicării sancțiunii amenzii. Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la pronunțare, în ceea ce privește sancțiunea amenzii.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2016.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.