ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7507/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 1

octombrie 2003, reclamanta I.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii

Satu Mare, solicitând anularea hotărârii nr. 1944 din 5 iulie 2003 și obligarea

pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că părinții săi s-au refugiat în anul 1940, din localitatea Marna,

stabilindu-se în Petrila, astfel încât ea, fiind născută în refugiu, la 17

iunie 1942, este îndreptățită să beneficieze de drepturile recunoscute prin

Legea nr. 189/2000.

Prin sentința nr. 487 din 10

noiembrie 2003, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis acțiunea, a anulat actul administrativ contestat și a dispus obligarea

pârâtei, să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor

Legii nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că și copiii născuți în timpul refugiului părinților, în a

căror îngrijire s-au aflat, au avut aceleași condiții de viață și același

statut, fiind nevoiți să trăiască într-o altă localitate, decât cea de

domiciliu.

În aceste împrejurări, reclamanta,

născută în refugiu, se încadrează în categoria persoanelor strămutate, cărora

Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, le recunoaște o

serie de drepturi.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a arătat că întrucât

reclamanta nu era născută la data strămutării părinților săi și deci, nu avea

un domiciliu de unde să se fi refugiat în altă localitate, din motive etnice,

nu sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Examinând cauza, în raport cu

motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins

ca atare.

Instanța de fond a reținut în mod

întemeiat faptul că și reclamanta, născută în localitatea unde au fost obligați

să se refugieze din motive etnice, părinții săi, a dobândit statutul de

refugiat al acestora.

Având în vedere că finalitatea Legii

nr. 189/2000, este tocmai acordarea de reparații, persoanelor care au suferit

persecuții din motive etnice, nu se poate susține că ar fi exceptate de la

beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au

suportat alături de părinți, consecințele strămutării, fiind private de

folosința locuinței și a bunurilor din localitatea de domiciliu.

În raport cu cele expuse, Curtea va respinge ca nefondat,

recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu

Mare împotriva sentinței civile nr. 487 din 10 noiembrie 2003 a Curții de Apel

Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2004.