ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 258/2016

Decizia nr. 258/2016

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 7 iunie 2010, sub nr. x/3/2010, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 275.000 euro, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 1287 din 15 iunie 2012, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. și cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, s-a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Prin Decizia nr. 563A din 15 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis apelul declarat reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 1287 din 15 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamantul A. și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 275.000 euro, contravaloarea în RON a acestei sume la data efectuării plății. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și a fost obligată intimata-pârâtă la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli de judecată, către reclamant.

Împotriva acestei decizii, pârâta B. a declarat recurs, care a fost soluționat prin Decizia nr. 1307 din 12 mai 2015 de către înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în sensul admiterii acestuia, cu consecința respingerii ca nefondat a apelului declarat de reclamantul A. și menținerii Sentinței nr. 1287 din 15 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul București.

Prin cererea înregistrată pe rolul înaltei Curți la data de 15 iunie 2015, revizuentul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1307 din 12 mai 2015 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 și urm. C. proc. civ., iar în cuprinsul acesteia revizuentul a arătat că va proceda la motivarea cererii după redactarea și comunicarea Deciziei nr. 1307 din 12 mai 2015.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, constată că cererea de revizuire formulată de revizuentul A. nu a fot motivată, urmând a fi respinsă potrivit următoarelor considerente:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată în mod valabil numai sub condiția ca motivele de fapt care o susțin să corespundă unora dintre acelea limitativ și expres prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

În speță, din conținutul cererii de revizuire se observă că revizuentul nu a indicat în concret temeiul legal pe care se întemeiază revizuirea, subliniindu-se doar general incidența prevederilor art. 322 și urm. C. proc. civ., nefiind indicate, într-o argumentare minimă, nici considerentele de fapt care au stat la baza promovării acestei căi de atac.

În consecință, fără a indica motivele de revizuire pe care își întemeiază cererea, elementele prezentate de către revizuent în cuprinsul cererii sale nu permit raportarea, atât a instanței de control judiciar de retractare, cât și a părții adverse, la eventuale critici aduse hotărârii care să facă, în mod real, obiect de revizuire, astfel încât, cererea de revizuire nu respectă exigențele textelor legale incidente în cauză.

Invocarea generică a unor dispoziții C. proc. civ., fără indicarea obiectului și a motivelor cererii de revizuire, inclusiv cu exemplificarea și dezvoltarea acestora, mențiuni obligatorii unei cereri de revizuire, în funcție de care se stabilesc o serie de coordonate ale procesului civil, determină imposibilitatea examinării cererii astfel formulate.

Prin urmare, se constată că instanța nu poate proceda la examinarea revizuiri, în lipsa indicării motivelor de fapt și de drept care au stat la baza exercitării cererii de revizuire, motiv pentru care, Înalta Curte, urmează să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1307 din 12 mai 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2016.

Procesat de GGC - LM