ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 943/2016

Decizia nr. 943/2016

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 587 din 21 septembrie 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva încheierii din data de 8 mai 2015, din Camera de Consiliu, pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a anulat, ca netimbrată, cererea de chemare în judecata.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de recurs reclamantul A., invocând în drept dispozițiile art. 514 și art. 515 C. proc. civ., referitoare la recursul în interesul legii.

Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 499 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivii cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. „sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii." Alin. (2) prevede că „hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, Ia data pronunțării."

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În speță, prin Decizia nr. 587 din data de 21 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost soluționat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 8 mai 2015, din camera de consiliu, pronunțată de Tribunalul Buzău prin care s-a anulat, ca netimbrată, cererea de chemare în judecată.

Fața de cele ce preced, în cauză nu poate fi admisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva acestei decizii definitive, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Dispozițiile art. 514 și 515 C. proc. civ., indicate de recurent nu operează în cauză întrucât acestea se referă la asigurarea unei practici judiciare unitare, iar calitate procesuală de a declara recurs în interesul legii o au procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului.

Prin urmare, cum împotriva unei hotărâri definitive nu poate fi exercitat un nou recurs, cale extraordinară de atac, recursul declarat împotriva Deciziei nr. 587 din 21 septembrie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, este inadmisibil și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., cu domiciliul în. satul Fulga, com. Cernătești, jud. Buzău, în contradictoriu cu pârâta Administrația județeană a finanțelor publice Buzău, cu sediul în Buzău, jud. Buzău, împotriva Deciziei nr. 587 din data de 21 septembrie 2035 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2016.