ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1187/2016

Decizia nr. 1187/2016

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, la data de 07 mai 2015 sub nr. x/109/2015, reclamanta Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (în continuare A.N.A.R. - A.B.A.D.L.) a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta Hidroelectrica SA, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, prin Uzina Hidroelectrică Buzău, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 41.888,17 RON, reprezentând debit principal la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, calculate până la data achitării debitului principal.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între A.N.A.R. - A.B.A.D.L. și Hidroelectrica SA a intervenit Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 568/2011, actualizat prin acte adiționale, având ca obiect utilizarea apei din Dunăre pentru hidrocentrale, contract semnat și acceptat de părți.

Pârâta nu a achitat integral contravaloarea prestațiilor efectuate de reclamantă, figurând în evidențele contabile cu un debit în valoar de 41.888,17 RON, reprezentând contravaloare factură nr. 4418 din 02 decembrie 2014, cu data scadenței 02.03.2015.

În baza Abonamentului de utilizare-exploatare a resurselor de apă nr. 568/2011 și a Autorizației de gospodărire a apelor nr. 122/2011, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș are dreptul să folosească doar sursa de apa din Dunăre, respectiv Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Prin adresa nr. 128579 din 05 decembrie 2014, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș a adus la cunoștința A.B.A.D.L. refuzul parțial la plată a facturii nr. 4418 din 02 decembrie 2014 aferentă funcționării CHE Agigea în luna noiembrie 2014 de la 121.494,84 RON la 79.606,67 RON din următoarele motive: (i) Conform Abonamentului de utilizare/exploatare nr. 568/2011, în baza căruia s-a făcut facturarea, obiectul abonamentului este utilizarea apei din Dunăre pentru hidrocentrale; (ii) în luna noiembrie 2014, începând cu data de 13.11.2014, orele 15.30 C.H.E. Agigea a funcționat cu apă răcire de la C.N.E. Cernavodă; (iii) conform evidențelor existente la C.H.E. Agigea, cu apa din Dunăre s-au produs 1.080,790 Mwh.

A.B.A.D.L. a procedat la convocarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș în vederea soluționării diferendului pe cale amiabilă.

Punctul de vedere cu privire la refuzul parțial la plată formulat de Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș referitor la factura nr. 4418 a fost comunicat prin adresa nr. 11115 din 27 ianuarie 2015.

SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș nu a făcut dovada faptului că C.H.E. Agigea a funcționat cu apă de răcire furnizată direct de către C.N.E. Cernavodă. Mai mult, în eventualitatea că un astfel de mod de furnizare ar fi existrat, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș - Uzina Hidroelectrica Buzău avea obligația de a obține autorizație de gospodărire a apelor în care să fie inclusă și această sursă de apă. Or, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș - Uzina Hidroelectrica Buzău nu a solicitat/obținut o astfel de modificare a autorizației de gospodărire a apelor.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 1270 și art. 1516 din noul C. civ.

Pârâta S.P.E.E. Hidroelectrica SA, Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, Uzina Hidroelectrica Buzău a formulat la data de 29 octombrie 2015 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, invocând în drept dispozițiile art. 205 și urm. C. proc. civ., art. 1270 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 273 din 15 septembrie 2015, Tribunalul Argeș, secția civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Argeș, secția civilă, a reținut că prin raportare la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. j) și art. 95 pct. 1 C. proc. civ., cererea este de competența judecătoriei și nu a tribunalului.

De asemenea, Tribunalul Argeș, secția civilă, a considerat că litigiul care face obiectul prezentului dosar nu este un litigiu de contencios administrativ aflat în competența instanței de contencios administrativ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 06 octombrie 2015 sub nr. x/299/2015.

Prin sentința civilă nr. 20683 din 6 noiembrie 2015, Judecătoria sectorului 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș, având în vedere următoarele considerente:

Între Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Buzău, în calitate de beneficiar s-a încheiat Abonamentul de Utilizare/Exploatare a Resurselor de Apă nr. 568/2011, al cărui obiect l-a constituit utilizarea apei din Dunăre pentru hidrocentrale.

Acest contract a fost modificat prin Actul adițional nr. 4/2014 la Abonamentul nr. 568/2011 încheiat între Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, prin Uzina Hidroelectrica Buzău, în calitate de beneficiar.

Deși Abonamentul de Utilizare/Exploatare a Resurselor de Apă nr. 568/2011 a fost încheiat între reclamanta A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și Hidroelectrica SA, prin Sucursala Hidrocentrale Buzău, în calitate de beneficiar, acesta a fost modificat prin Actul adițional nr. 4/2014 încheiat între A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, prin Uzina Hidroelectrica Buzău, în calitate de beneficiar, actul juridic purtând semnătura reprezentantulului dezmembrământului persoanei juridice de drept privat.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Cu toate acestea, fiind vorba de o pricină referitoare la bunuri, normele de competență teritoriale sunt norme juridice de ordine privată, de la care părțile pot deroga.

Astfel, există unele situații în care, pe lângă instanța de la domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe (competență teritorială alternativă), cum este ipoteza prevăzută de art. 109 C. proc. civ.

Din punct de vedere teritorial, reclamanta a ales instanța competentă de la sediul Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș și anume Tribunalul Argeș.

În conformitate cu dispozițiile art. 109 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat, se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

Spre deosebire de codul anterior (art. 7 pct. 1), actuala reglementare nu prevede explicit că cererile împotriva persoanei juridice de drept privat se formulează la instanța sediului ei principal.

Art. 107 din noul C. proc. civ. se referă generic la „sediu” în privința oricărei persoane juridice, iar art. 109 din același cod, care se preocupă de persoana juridică de drept privat, are în vedere ipoteza sediilor secundare ale acesteia.

În ceea ce privește sediile secundare, astfel cum rezultă din noul C. civ., acestea se referă la sucursalele, reprezentanțele teritoriale și punctele de lucru ale persoanei juridice, aceste sedii vizând desmembrămintele fără personalitate juridică, aspect ce rezultă în mod neechivoc.

Ca atare, art. 109 C. proc. civ. are în vedere dezmembrăminte fără personalitate juridică ale persoanei juridice, precum sucursale, reprezentanțe teritoriale, agenții, puncte de lucru.

În consecință, a reținut această instanță că reclamanta a optat pentru una din instanțele deopotrivă competente teritorial, împrejurare față de care părțile nu mai pot solicita declinarea competenței din punct de vedere teritorial, întrucât competența teritorială a fost definitiv stabilită, dobândind un caracter absolut.

Totodată, instanța a conchis în sensul că rațiunea pentru care s-au instituit regulile de competență teritorială alternativă, inclusiv cea prevăzută de art. 109 C. proc. civ., în cazul actelor încheiate cu concursul sau prin reprezentantul desmembrământului fără personalitate juridică, cum este cazul de față, privește buna administrare a justiției, inclusiv din punct de vedere al probelor ce urmează a fi administrate.

Pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș dosarul a fost înregistrat la data de 14 ianuarie 2016 sub nr. x/299/2015.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 29 februarie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 27 aprilie 2016, Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepția de necompetență teritorială exclusivă invocată de pârâtă prin consilier juridic, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Curtea de Argeș a reținut următoarele:

Între reclamanta A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și pârâta SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Buzău, în calitate de beneficiar s-a încheiat Abonamentul de Utilizare/Exploatare a Resurselor de Apă nr. 568/2011, al cărui obiect l-a constituit utilizarea apei din Dunăre pentru hidrocentrale, contract ce a fost modificat prin Actul adițional nr. 4/2014 încheiat între reclamantă, în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA (prin reprezentant judiciar A. SPRL, prin practician coordonator av. dr. B. care a semnat actul adițional) prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, prin Uzina Hidroelectrica Buzău, în calitate de beneficiar.

Abonamentul de Utilizare/Exploatare a Resurselor de Apă nr. 568/2011, a fost încheiat între reclamanta A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și Hidroelectrica S.A. prin Sucursala Hidrocentrale Buzău, în calitate de beneficiar, ca și Actul adițional nr. 4/2014 la Abonamentul nr. 568/2011 între A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA, atât prin reprezentantul judiciar care a semnat actul adițional, cât și prin dezmembrămintele Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș și Uzina Hidroelectrica Buzău, în calitate de beneficiar, actul juridic purtând semnătura atât a reprezentantului judiciar A. SPRL, prin practician coordonator av. dr. B., cât și a reprezentanților dezmembrămintelor de la Buzău și Curtea de Argeș.

Judecătoria Curtea de Argeș a reținut ca fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 107 C. proc. civ., care instituie regula de drept comun în materia competenței teritoriale, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

S-a reținut că există situații în care, pe lângă instanța de la domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe (competență teritorială alternativă), cum este ipoteza prevăzută de art. 109 C. proc. civ., potrivit căreia, cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat, se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

Această instanță a opinat că regula prevăzută de art. 109 C. proc. civ. se aplică doar în condițiile în care actul juridic este încheiat numai prin reprezentantul dezmembrământului și nu prin reprezentantul societății împreună cu reprezentanții dezmembrămintelor (așa cum este cazul de față).

În consecință, Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta).

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Curtea de Argeș și Judecătoria sectorului 1 București, Înalta Curte constată că este competentă să soluționeze litigiul dedus judecății, Judecătoria sectorului 1 București

, pentru considerentele ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A.N.A.R. - A.B.A.D.L. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta Hidroelectrica SA, reprezentată legal de administrator judiciar A. SPRL, prin practician coordonator av. dr. B., prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, prin Uzina Hidroelectrică Buzău, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 41.888,17 RON reprezentând debit principal la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, calculate până la data achitării debitului principal.

Pretențiile reclamantei derivă din Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 568/2011 (încheiat între A.N.A.R. - A.B.A.D.L., în calitate de operator unic al resurselor de apă și SC Hidroelectrica SA, prin sucursalele sale, în calitate de beneficiar) astfel cum a fost completat prin actele adiționale nr. 1/2012, nr. 2/2013, nr. 3/2013, nr. 4/2014 și nr. 5/2015.

Pârâta Hidroelectrica SA, reprezentată legal de administrator judiciar A. SPRL, prin practician coordonator av. dr. B., are sediul în București, sector 1.

Potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care consacră regula de drept comun în materia competenței teritoriale, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozițiile art. 109 C. proc. civ., care prevăd că cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta nu își găsesc aplicabilitatea în prezenta cauză.

Astfel, deși reclamanta a introdus acțiunea la instanța locului unde societatea pârâtă are un dezmembrământ (Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș), în cauză nu este vorba despre obligații ce urmează să fie executate în acel loc, ori despre obligații ce izvorăsc din acte încheiate de reprezentantul Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș, sau din fapte săvârșite de acesta.

În cauză, reprezentanții Sucursalelor Hidrocentrale Curtea de Argeș și Hidrocentrale Buzău au semnat actele juridice sus menționate, alături de reprezentantul Hidroelectrica SA, respectiv prin administratorul judiciar A. SPRL - prin practician coordonator av. dr. B.

Drept urmare, cum sediul pârâtei Hidroelectrica SA se află în București, sector 1, instanța competentă teritorial să soluționeze cauza, din perspectiva art. 107 C. proc. civ., este instanța în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau își are sediul pârâta, respectiv Judecătoria sectorului 1 București.

În consecință, pentru considerente expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2016.