ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.05.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1953/2015

HOTĂRÂRE
12.05.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1953/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1953/2015

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 7641 din 6 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Sentinței civile nr. 3446 din 23 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut, în esență, că activitatea desfășurată de recurent cu privire la numitul B., persoana care a făcut solicitarea către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, este suficientă pentru constatarea calității acestuia de lucrător al Securității.

Probele administrate dovedesc imixțiunile recurentului în viața privată a numitului B., titularul cererii de verificare, recurentul obținând și prezentând organelor de Securitate date referitoare la anturajul, preocupările religioase și viața de zi cu zi a persoanei urmărite, acțiune de natură a încălca dreptul la viață privată al persoanei vizate.

A mai arătat că verificarea recurentului s-a făcut exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 și art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., iar reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are calitate procesuală activă în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008 pentru a introduce acțiunile în constatarea calității de lucrător al Securității, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Împotriva Deciziei civile nr. 7641 din 6 decembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare recurentul A., solicitând anularea acesteia și admiterea recursului său, cu consecința respingerii cererii în constatare formulate de reclamantul CNSAS, invocând dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

Contestatorul a argumentat, în esență, că soluția instanței de control judiciar este rezultatul unei greșeli materiale evidente, în condițiile în care dosarul nu conține nici un document întocmit de securitate care să îl aibă titular pe B., cel care solicită CNSAS stabilirea calității de lucrător al Securității pentru contestator.

Nici una din probele aflate la dosarul cauzei nu susțin concluzia că contestatorul ar fi urmărit informativ pe numitul B., neexistând nici o cerere de verificare formulată de C., cel care face obiectul dosarului de urmărire informativă.

Examinând cauza și decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare este inadmisibilă, și o va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege.

Reglementând contestația în anulare specială, art. 318 alin. (1) C. proc. civ. prevede că: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Motivele contestației în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar textul care o reglementează este de strictă interpretare.

În cadrul contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior.

Prima ipoteză a textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunțarea unei soluții greșite, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat etc.

Fiind un text de excepție, noțiunea de "greșeală materială" nu poate fi interpretată extensiv.

Nu este vizată stabilirea situației de fapt în urma aprecierii probelor și nici modul cum instanța a înțeles să interpreteze înscrisurile cauzei sau prevederile legale, situație în care, dacă s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs, ceea ce nu este admisibil.

Față de cele ce preced, analizând decizia criticată, Înalta Curte apreciază că în pricina de față nu pot fi identificate elemente de natură a contura existența unei erori materiale în sensul dispozițiilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

Se constată că, în speță, instanța de recurs a apreciat în mod corect, în raport de actele și lucrările dosarului, faptul că recursul pârâtului este nefondat, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, fără ca aspectele invocate de către contestator, subsumate ipotezei avute în vedere de dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., să își găsească susținere în materialul probator.

Așa cum a arătat, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauze precum Mitrea contra României, hotărârea din 29 iulie 2008, sau Lungoci contra României, hotărârea din 26 ianuarie 2006), contestația în anulare trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative; o cale extraordinară de atac nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanța a cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, în absența unui "defect fundamental", premisă care nu se regăsește în prezenta speță.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 7641 din 6 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 mai 2015.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1022/2014
judecată formulată de reclamant, prin cererea din 18 iunie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către domnul S.I., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contr
ÎCCJ 2014-04-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1678/2014
și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a recurentei-pârâte. Verificările au fost efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către H.R., în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.
ÎCCJ 2015-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3092/2015
Decizia nr. 3092/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios ad
ÎCCJ 2015-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3964/2015
Decizia nr. 3964/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2/2012, reclamantul Consiliul Național pentr
ÎCCJ 2017-03-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1264/2017
Decizia nr. 1264/2017 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Obiectul acțiunii și procedura derulată în primul și al doilea ciclu procesual Prin cererea înregistrată pe r
Sursă