ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2019/2016

Decizia

nr. 2019/2016

Asupra

cauzei de fața, constata următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă, la 14 martie 2016, petentul A. a

solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 494 pronunțată de

această instanță la data de 8 martie 2016.

Cererea

de completare a hotărârii nu este motivată, indicându-se doar

hotărârea a cărei completare se solicită.

La

data de 6 aprilie 2016 petentul a depus o cerere de completare a dispozitivului

aceleiași decizii, arătând că instanța nu s-a

pronunțat asupra faptului că nu a fost citat la adresa corectă,

menționând că nu a primit nicio citație. De asemenea,

învederează că ambele părți au lipsit la judecata cauzei,

situație ce ar fi impus suspendarea judecării recursului.

Precizează că după ce va fi citat pentru primul termen va

dezvolta motivele pentru care solicită completarea hotărârii și

arată că își întemeiază cererea pe prevederile art. 281

2

C. proc. civ.

Prin

poșta electronică, la data de 23 mai 2016, petentul a depus o cerere

prin care solicită îndreptarea hotărârii pronunțate în Dosarul

nr. x/3/2010. Cererea nu este motivată, însă se arată că

motivele vor fi precizate până la primul termen de judecată.

Analizând

cererile formulate, Înalta Curte constată că nu sunt întemeiate

pentru considerentele ce succed:

Prin

Decizia nr. 494 din 8 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și

justiție, secția I civilă, a fost respins, ca inadmisibil,

recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 738 din data de 14

decembrie 2015 și a încheierii de ședință din data de 30

iunie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I

civilă.

În

considerentele deciziei s-a reținut că, deducând judecății

în recurs două hotărâri irevocabile, pentru care nu este recunoscut

de lege dreptul la o cale de atac viabilă, partea a tins la obținerea

unei judecăți în afara cadrului legal, ceea ce nu este permis.

Motivele

indicate de petent în cererea de completare a dispozitivului se referă la

faptul că nu a fost citat la adresa corectă pentru termenul de

judecată la care a fost soluționat recursul și că

instanța nu a dispus suspendarea cauzei, având în vedere că ambele

părți au lipsit la termenul stabilit de instanță.

Conform

prevederilor art. 281

2

alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin

hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra

unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe

sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același

termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva

acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după

casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare."

Astfel,

încuviințarea unei cereri de completare a unei hotărâri

judecătorești este admisibilă exclusiv atunci când instanța

a omis a se pronunța - lăsându-l complet nesoluționat - asupra

unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe

sau incidentale.

În

speță, motivele pentru care petentul solicită completarea

dispozitivului deciziei excedează sferei reglementate de prevederile art.

281

2

C. proc. civ., care vizează complinirea omisiunii

instanței de a soluționa vreuna din cererile ce constituie cadrul

obiectiv al judecății și limitele învestirii instanței.

Referitor

la cererea de îndreptare a erorii materiale, petentul precizează că

solicită îndreptarea hotărârii pronunțate în Dosarul nr.

x/3/2010, fără a menționa care sunt erorile materiale a

căror înlăturare o solicită.

În

conformitate cu prevederile art 281 alin. (1) C. proc. civ. "Erorile sau

omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile

părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori

materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la

cerere.

Procedura

îndreptării hotărârilor judecătorești presupune corijarea

acelor erori materiale strecurate în cuprinsul unei hotărâri

judecătorești.

Însă,

pentru a da posibilitatea instanței să facă aplicarea

prevederilor art. 281 alin. (1) C. proc. civ., este esențial ca petentul

să precizeze care sunt acele erori pe care solicită a fi

înlăturate, obligație neîndeplinită de petent.

Întrucât

nu sunt îndeplinite condițiile impuse art. 281 alin. (1) C. proc. civ., în

sensul că nu au fost indicate de petent erorile a căror îndreptare o

solicită, Înalta Curte urmează a dispune respingerea cererii de

îndreptare a erorii materiale.

Totodată,

față de faptul că motivele formulate de petent, anume că nu

a fost citat la adresa corectă pentru termenul de judecată la care a

fost soluționat recursul și că instanța nu a dispus

suspendarea cauzei, având în vedere că ambele părți au lipsit la

termenul stabilit de instanță, nu pot forma obiectul analizei în

calea procedurală aleasă de parte, Înalta Curte urmează a

dispune respingerea cererii de completare a hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondate, cererile de completare și de îndreptare a dispozitivului

Deciziei nr. 494 din data de 8 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția I civilă, formulate de recurentul A.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2016.

Procesat

de GGC - GV